O primă observațiune despre listele principalilor competitori de la alegerile locale ieșene, așa, la prima strigare, stimați telespectatori.
Adicătelea despre ce a ieșit în final, în raport cu ceea ce se negocia anterior în culise, și la la PSD și la PNL. De-un par egzamplu, pe primul rând de liste de la PNL pentru conțilul local al lui nea Mihăiță, care a circulat prin partid ca fiind lista finală, era numele unui anume domn Alex Dura, pus în poziție eligibilă.
Aseară însă, când s-au antamat listele pentru trimiterea la beroul electoral, adicătelea pentru înscrierea oficială la catastif, surpraiz: numele nu mai era pe listă. Mirare mare, evident, pentru că acesta e nimeni altul decât cumnățelul lui dom’ Costel de la cejău.
Gurile rele zic că jupânul liberal nu a vrut să se expună prea tare, până la urmă, și și-a trecut ruda pe o listă de rezervă a cadrelor de partid. Iar unii chiar spun că deja i s-a și promis derecțiunea unde ar urma să fie șef, de la toamnă, după parlamentare. Nu mai spunem unde, ca să nu speriem vânatu’…
Hopaa!? Iacătă cum pierzi locul de onoare pe liste dacă ai pariat doar pe măgăruș!
O a doua observațiune interesantă, am zice noi, este faptul că șeful de la șușălile naționale ieșene, pesedistul vechi și hârșâit Tulburel Balalaiku, care inițial cică era mai sus pe lista PSD pentru conțilul local, adică pe o poziție absolut confortabilă din punct de vedere strategico-militar, a ajuns în final pe ultima poziție din cele vizibile.
Semn clar că ruperea lui de aripa protectoare a famigliei Castanciu de la partidoiul ieșean, pentru a trece sub pulpana lui Ciorăpel de la Neamț, cu care a și făcut unele jonglerii babane, jupân ce a ajuns în final la bulău, nu a fost prea inspirată. Deh, să sperăm că măcar va fi primit în continuare la tribuna oficială din Copou. Cum, nici acolo? Haida, bre…
Ce-am fost și ce-am rămas: fileuri de poveste
Apropo de noul conflict din Orientul Mijlociu, al Israel cu Hamas, o chestiune tare interesantă a cam trecut nebăgată în seamă zilele trecute prin presă. Așa că haideți s-o băgăm noi olecuță mai în față azi aicea! Se știe că, încă din vremea Împușcatului, erau noi deficitari cam la toate, dar serviciile de șpioni românești chiar erau redutabile în mai multe zone, atât din Evropa, dar mai ales prin lumea ahrabă. Mulți tot ziceau în ultima vreme că după ’90 nu mai suntem ce-am fost, ca peste tot de altfel.
Ei bine, un cunoscător al chestiunii are o cu totul altă opinie, care arată că pe acolo am rămas influenâi, credibili și cu contactele intacte. De-un par egzamplu, spune acesta, șeful SIE românesc s-a întâlnit recent cu Bashar al-Assad, dictatorul sirian susținut de ruși, căruia, ca să vezi, cică i-a transmis un mesaj foarte interesant din partea mai multor state europene cheie.
Tot zilele trecute, pură coincidență, premierul a fost în alt stat din Orientul Mijlociu, care e arbitru în noul conflict militar de acolo, pentru discuții diverse. „România încă se mai remarcă în afară cu ofițerii din intelligence, profesioniștii din aviație, olimpicii la mate-info și inginerii din petrol și gaze”, e concluzia sursei noastre.
Oare să-i fi spus ai noștri dictatorului sirian că gata, jocul cu rușii e pe terminate, și e cazul să nu rateze mâna întinsă acum de Evropa, că alta nu va mai veni? Mda, probabil că vin vremuri interesante probabil și în Ucraina…
**** PONT ****
Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristică a realităţilor ieşene şi naţionale, realităţi care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale ediţiei noastre. Orice asemănare cu oameni şi fapte din viaţa reală poate fi, aşadar, pur întâmplătoare.
Publicitate și alte recomandări video