Caută 
Cum a sucombat practic o activitate economică ce altcândva era una de top
Unde au dispărut 100.000 de vaci din judeţul Iaşi?
4 MIN
Şeptelul ieşean a ajuns piele şi os: astăzi mai avem sub 25% din numărul de vaci pe care-l avea judeţul în anul 1990. Dacă acum avem aproape 31.000 de capete de bovine în judeţ, înainte de Revoluţie, numărul acestora era de aproximativ 130.000. Unde au dispărut, practic, circa 100.000 de vaci? Posibilele explicaţii: orietarea economiei ieşene dinspre zootehnie spre agricultura mare, a cultivării plantelor, dar şi spre alte ramuri economice din zona industrială sau IT. În 1990, Iaşul era pe locul III în ţară la creşterea bovinelor, după Suceava şi Botoşani. Numărul I în top s-a păstrat, însă Iaşul nu a mai intrat acum nici măcar în Top 10. Care sunt astăzi campionii României la carne şi lapte de vacă? Pe larg despre declinul unei activităţi economice altădată de top, în rândurile de mai jos.
2.141 de persoane din judeţ au depus cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Cererile de la nivelul judeţului Iaşi au fost depuse pentru 30.973 de capete, şi o cantitate de lapte de 2.721,93 de tone, data limită de depunere fiind 10 august. Comparativ, la nivel naţional au fost depuse 93.593 de cereri pentru un număr total de 1.307.297de capete de animale şi o cantitate de lapte de 81.176,35 de tone. Conform legislaţiei în vigoare, după etapa de primire a cererilor, în vederea stabilirii eligibilităţii acestora, APIA realizează controale administrative pentru un procent de 100% din cererile depuse.
În ceea ce priveşte ajutorul de la stat, cuantumul pe cap de animal se va calcula prin raportarea plafonului de 182.708.014,97 de lei la efectivul total de bovine eligibile, iar cuantumul pe tona de lapte prin raportarea plafonului de 42.829.698,82 lei la cantitatea totală de lapte eligibilă. Astfel, valoarea ajutorului de stat se calculează pentru fiecare beneficiar în funcţie de numărul de capete de bovine eligibile la care se poate adăuga şi valoarea calculată în funcţie de cantităţile de lapte, în tone, produse şi valorificate, eligibile până la concurenţa plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 58/2021.
Cum este alocat fiecare plafon
Plafonul total alocat de 225.537.713,79 de lei este repartizat în două modalităţi. Astfel, 182.708.014,97 de lei pentru efectivele de bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021. De asemenea, 42.829.698,82 de lei se acordă pentru cantitatea de lapte valorificată în luna ianuarie 2021. Potrivit menţiunilor făcute de către reprezentanţii APIA, plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2021 şi nu se acordă plăţi ulterior datei de 31 decembrie 2021 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate din cauze imputabile beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
Judeţele cu cei mai mulţi producători
La nivel naţional, judeţul cu cele mai multe cereri depuse pentru primirea ajutorului de la stat este Suceava, cu 7.568 de cereri. Tot judeţul Suceava este „campion” la numărul de capete de bovine, 76.618 capete. Cu toate acestea, la cantitatea de lapte este abia pe locul 11, cu o cantitate de lapte de 3.300,81 de tone. Pe locul 1 la cantitatea de lapte este Mureş, unde au fost depuse 3.268 de cereri, pentru 66.885 de capete şi o cantitate de lapte de 7.424,73 de tone. În ceea ce priveşte topul numărului de cereri depuse, pe locul al II-lea se află judeţul Maramureş, cu 5.800 de cereri depuse, judeţ care este însă depăşit la numărul de vite pentru care s-a cerut ajutor. Astfel, în Maramureş au fost raportate 47.905 capte şi 844.23 de tone de lapte. Pe locul al III-lea la numărul de cereri este Alba, cu 5.422 de solicitări, Alba aflându-se pe locul al II-lea la numărul de bovine pentru care s-a cerut ajutor de la stat, 72.576 de capete. În Alba s-a cerut subvenţie şi pentru 6.361,19 tone de lapte.
Puţin peste 5.000 de solicitări (5.082) au fost depuse în Harghita, fiind raportate 67.111 capete şi o cantitate de 4.409,27 de lapte. Interesant este că, în 1990, ca număr de capete de bovine, pe primul loc era tot Suceava, dar era urmat de Botoşani şi Iaşi, pe locurile doi şi trei. Şi asta în condiţiile în care şeptelul naţional era atunci aproape dublul celui de acum, ca număr total de capete. ca urmare, dacă Suceava avea atunci, printr-un calcul proporţional, 150.000 de capete, Iaşului i-ar fi revenit tot în 1990 circa 130.000 de capete. Comparativ cu cifrele de acum pentru Iaşi (31.000), înseamnă o scădere a şeptelului judeţean de peste 4 ori. Concret, mai avem doar 25% din numărul de capete de vită pe care îl aveam înainte de revoluţie. Iar Iaşul, din locul III atunci, astăzi nu este nici măcar în „Top 10”.
Topul în funcţie de numărul de capete de bovine
- Suceava – 76.618
- Alba – 72.576
- Harghita – 67.111
- Mureş – 66.885
- Botoşani – 60.622
- B. Năsăud – 57.940
- Braşov – 57.599
- Cluj – 51.927
- Bihor – 50.475
- Maramureş – 47.905
Topul în funcţie de cantitatea de lapte (tone)
- Mureş – 7.424,73
- Alba – 6.361,19
- B. Năsăud – 5,596,67
- Harghita – 4.409,27
- Botoşani – 4,124,82
- Covasna – 3.982,63
- Cluj – 3,754,68
- Arad – 3.633,66
- Călăraşi – 3,333,66
- Timiş – 3.317,82
La polul opus, cele mai puţine cereri au fost depuse pentru Bucureşti, 6 cereri pentru 103 capete şi 2,16 tone de lapte, pe locul al II-lea în topul negativ de cereri se află Ilfov, cu 159 de cereri pentru 4.118 capete şi 581,88 de tone de lapte, iar pe locul al III-lea la cele mai puţine cereri este Călăraşi, cu 379, însă cu 17.232 de capete raportate şi o cantitate de lapte de 3,333,66 tone.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
