Spun unele guri rele de prin sediul ăl mare din Copou că, nu se ştie exact în ce context, dar şeful Bâtlan, deşi încă tânăr şi în putere, s-ar fi exprimat într-un cadru foarte restrâns, mai pe seară, că nu vrea să piardă şi ultimul tren cu pensionarea pe bani mulţi şi, ca urmare, îl bate din ce în ce mai des un gând de lăsare la vatră, acum cât se mai poate.

Cum spuneam, gurile rele zic că de atunci s-ar fi creat olecuţă de agitaţie prin imediata lui subordine: cine va fi viitorul şef? Altfel spus, ştiţi voi cum e: nici nu şi-a dat soacra ultimul horcăit, că nurorile i-au şi împărţit tătă averea din sipet. Iar din ce spune lumea, cică cel care se consideră cel mai îndreptăţit să fie succesor este nimeni altul decât adjunctul Jean Svaljean.

Numai că, spun alţii, acesta nu stă prea bine la pedigriuri, pentru că, în calitatea lui de criminalist, are câteva pete negre în carieră: marile furturi de la primăriile din judeţ au rămas în urma lui tot AN-uri. Un alt personagiu care, zice el, i s-ar cuveni acest post ar fi un subcomisar cu rude influente. Dar despre acest ambâţ tineresc şi mucos cred că nici nu mai are rost să ne răcim gura. Aşa că mai bine vă spunem ce-am auzit noi: ceva de domn străin, adus la Iaşi precum regele neamţ în ţară, la 1866. Ei, vedeţi de ce e bine uneori să mai ştii şi olecuţă de istorie?

Un gest de frondă al premarelui. Ce vrea el, de fapt?

Angajarea recentă de către premarele Mihăiţă a fostului vice Habarnagiu, rămas şomer de lux, pe post de consilier personal cică ar fi fost negociată încă dinaintea alegerilor, dar a rămas tot ca-n tren. Că doar nu vă imaginaţi că jupânul îşi lasă aşa uşor pe drumuri mâna dreaptă şi păroasă cu care a făcut toate mişmaşurile imobiliare vreme de mai bine de 4 ani... Altceva însă e de observat aicea, în contextul nou creat.

Din ce se aude prin piaţă, Mihăiţă le promisese liberalilor că se va lepăda de Habarnagiu, personaj toxic şi prea asociat cu şmenurile imobiliare din oraş, ca să nu fie afectat electoral partidul, mai ales că atacurile în zona asta sunt întreţinute la foc automat dintr-o anumită parte politică. De altfel, liberalii nici nu l-au vrut pe liste sau în partid pe habarnagiu, tocmai din acest motiv, oricât a insistat Mihăiţă.

Dar, pentru că la împărţeala posturilor de parlamentari Mihăiţă nu a primit nimic de la şeful de filială, angajarea hanarnagiului trebuie văzut acum ca un prim gest de frondă al premarelui, dar şi ca un semn că premăria va rămâne paşalâcul lui, fără alt amestec. Auzim totuşi că până la urmă s-a luat un time-out ca la handbal, până la alegeri, când Mihăiţă va vedea dacă va primi sau nu vreun post de secretar de stat undeva la sacul plin cu bani. Că noi avem o bănuială deja, dar o lăsăm deocamdată jos, că măcăne.

**** PONT ****

Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristică a realităţilor ieşene şi naţionale, realităţi care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale ediţiei noastre. Orice asemănare cu oameni şi fapte din viaţa reală poate fi, aşadar, pur întâmplătoare.