Abia după ce urmează explicațiile despre oraș, universități, aeroport, clădiri și abilități lingvistice sau tehnice ale ieșenilor apare interesul. „Iași pare un oraș bun, dar nu este în joc; nimeni nu îl cunoaște. Dacă nu ești în joc, nu vei câștiga, acesta este mesajul esențial.”, a rezumat van Herwaarden pentru „Ziarul de Iași”.

„Nu e caritate”: avertismentul unui expert internațional pentru Iași

Belgianul Elias van Herwaarden, unul dintre cei mai influenți consultanți europeni în localizarea centrelor de servicii de afaceri, a transmis un mesaj tăios în cadrul vizitei la Iași, punctând câteva dintre tendințele globale care ar trebui să dea de gândit orașelor din Europa Centrală. În viziunea sa, jocul se schimbă, iar cine nu ține pasul va fi rapid lăsat în urmă.

„În ceea ce privește serviciile de afaceri, numărul locurilor de muncă create în Europa Centrală a scăzut constant de la an la an. Încă se mai creează locuri de muncă, dar relativ mai puține.”, spune acesta.

Regiuni precum Asia-Pacific și America Latină atrag tot mai multe investiții, în vreme ce Europa pare să piardă teren în fața unui val de far-shoring care nu dă semne că s-ar opri.

• Citiți și: Gala oamenilor care pun TECH-ul în mișcare. S-au deschis nominalizările pentru PIN Awards Iași 2025

Termenii far-shoring, re-shoring și near-shoring descriu diferite strategii prin care companiile decid unde să își desfășoare activitățile, mai ales cele legate de producție sau servicii de suport (cum ar fi IT, contabilitate, customer service). Toate au legătură cu externalizarea (outsourcingul), dar diferă în funcție de distanța și locația față de sediul central al companiei.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Valul „far-shoringului”, la care se referă specialistul belgian, înseamnă mutarea operațiunilor sau a serviciilor într-o țară aflată la o distanță mare, de obicei într-o altă regiune a lumii, acolo unde costurile sunt mult mai mici.De exemplu, pentru o companie din Germania care deschide un centru de suport în Filipine sau India, costurile sunt mai reduse și strategia aduce cu sine și acces la forță de muncă numeroasă și calificată. Dezavantajele far-shoringului ar fi însă fusul orar diferit, bariere culturale și lingvistice, timp mai mare de reacție.

Van Herwaarden atrage atenția și asupra unei prejudecăți răspândite în rândul orașelor mari din regiune:

„Există o concepție complet greșită în multe dintre orașele importante din Europa Centrală: unii cred că indienii sunt complet necalificați. Nu este deloc adevărat.” Dimpotrivă, spune el, centrele din India oferă expertiză solidă în domenii cheie. „Un angajat indian dintr-un centru global de capabilități nu este mai puțin calificat decât cei din Europa Centrală. De fapt, în unele domenii, ar putea fi chiar mai bine pregătit.”

Consecințele sunt directe și vizibile:

„Toată analiza de date și dezvoltarea AI se întâmplă acolo și aproape deloc aici.” Soluția, spune van Herwaarden, este ca orașe precum Iașul să iasă din zona de confort și să înceapă să construiască competențe reale în activități cu valoare adăugată mare. „Orașul trebuie să se concentreze pe activități cu valoare adăugată mai mare, pentru că restul fie va merge în Asia-Pacific, fie va fi automatizat de un algoritm.”

În acest context, van Herwaarden respinge ideea că guvernele sau capitalele pot rezolva problemele locale. „Nu te baza pe guvern, ce face guvernul? Nu aștepta ca Bucureștiul să ia măsuri. Ia măsuri în oraș sau în regiunea Moldova”. Mesajul său final este cât se poate de clar:

„Trebuie acționat. Și, mesajul-cheie numărul unu este că antreprenorii trebuie să se ajute singuri. Nu te aștepta să te ajute altcineva. Dacă nu te ajuți singur, nimeni nu o va face. Iar în afaceri, nimeni nu te ajută. Asta nu e caritate.”

Romek Lubaczewski: „Dacă te complaci, îți vei pierde locul de muncă”

Romek Lubaczewski, partener PwC Polonia, a vorbit despre provocările cu care se confruntă centrele de tip GBS și companiile de outsourcing din Europa Centrală și de Est. Mesajul său a fost clar: industria nu dispare, dar trece printr-o transformare fundamentală care va afecta ritmul de creștere, modul de lucru și profilul liderilor.

„Mulți oameni sunt îngrijorați că industria noastră se află în dificultate, că se prăbușește. Eu cred că acest lucru nu este adevărat. Industria noastră este puternică”, a spus Lubaczewski.

Totuși, după două decenii de creștere constantă cu rate anuale de 10–20%, anul 2025 aduce o frânare bruscă: „în acest an, cred că va fi zero”. Este, spune el, o schimbare pentru care „mulți nu sunt pregătiți”.

Chiar și cu această încetinire, unele piețe rămân promițătoare. România este una dintre ele. „Cred că există încă loc de creștere pentru întreprinderile mici și mijlocii. Aceste companii vor continua să vină din Germania și din regiunea Dach (Germania, Austria și Elveția). Sunt mulți clienți care vin aici – în România și Polonia, dar mai ales România. Îi văd venind în Iași”, a punctat partenerul PwC.

Pe termen lung, totuși, dinamica se schimbă. Lubaczewski estimează o creștere anuală de sub 5% în următorul deceniu, ceea ce pune presiune pe centrele locale să-și redefinească rolul. În paralel, centralizarea proceselor la nivel global reduce autonomia liderilor locali: „Dacă ești doar manager de centru, în 2-3 ani îți vei pierde locul de muncă. Nu mai poți fi doar manager – trebuie să ai două roluri. Trebuie să fii și lider de transformare, șef de analiză de date, responsabil de help desk.”

„Nu mai poți fi doar manager – trebuie să ai două roluri”

Schimbările care afectează industria serviciilor de afaceri nu sunt doar de ordin economic sau tehnologic, ci mai ales de leadership. Romek Lubaczewski, partener PwC Polonia, a descris tranziția prin care trec centrele de servicii din Europa Centrală și de Est, avertizând că modelul clasic de conducere a ajuns la finalul ciclului său de viață.

„În ultimii 20 de ani, managerii de centre au avut o viață comodă, fiind «regii birourilor». Dar această eră s-a încheiat”, a spus Lubaczewski, atrăgând atenția asupra faptului că din ce în ce mai multe operațiuni sunt coordonate direct din sediile centrale ale companiilor, nu din huburile regionale.

„Acum, vedem tot mai mulți global process owners, ceea ce înseamnă că operațiunile vor fi gestionate din sediile centrale (New York, Londra etc.), iar nu din birourile locale.”

Pentru liderii locali, aceasta înseamnă o repoziționare obligatorie. Simpla coordonare administrativă a unui birou nu mai este suficientă.

„Dacă ești doar manager de centru, în 2-3 ani îți vei pierde locul de muncă. Nu mai poți fi doar manager – trebuie să ai două roluri. Trebuie să fii și lider de transformare, șef de analiză de date, responsabil de help desk.”

Lubaczewski nu ascunde faptul că lipsa de implicare operațională este taxată de structurile centrale:

„Dacă ești șef de centru și doar «administrezi biroul», îți place titlul și salariul bun, dar șefii din Londra observă că ești cel mai scump om din companie, fără a aduce suficientă valoare.” Mesajul său final este cât se poate de limpede: „Acesta este cel mai mare pericol. Trebuie să te întorci la rădăcini și să fii din nou un om de operațiuni. Nu e momentul să fii leneș! Dacă te complaci, îți vei pierde locul de muncă.”

Dan Zaharia: „Iașul trebuie să fie prezent, să fie un nume pe afiș”

Prezența unor consultanți internaționali la evenimentele din industria de outsourcing cum e gala Pin Awards 2025 nu este o simplă bifă de prestigiu, ci o ocazie strategică de repoziționare, crede Dan Zaharia, fondatorul Asociației PIN pentru Promovarea Tehnologiei și Industriilor Creative. Cei doi experți nu sunt doar nume sonore, ci actori cheie în procesul de decizie al marilor companii care își caută noi locații pentru extindere.

Elias van Herwaarden (stânga), Romek Lubaczewski (centru), Dan Zaharia (dreapta)

„Romek este cel care vede aceste tendințe, ce se va întâmpla cu centrele de servicii, cu firmele de IT și de outsourcing. El e, din punctul meu de vedere, părintele outsourcing-ului în Polonia. 55 de companii care au venit din Polonia și au investit, au trecut prin mâna lui pentru setup-ul inițial al companiei”, arată Zaharia. La rândul său, Elias van Herwaarden joacă un rol esențial în selectarea orașelor în care se dezvoltă aceste centre.

• Citiți și: PIN Awards 2025: Peste 50 de nominalizări pentru excelență în tehnologie, educație și impact comunitar în regiune

„Companiile vin înspre firma lui și spun, «ok, vrem să deschidem un centru de servicii, avem nevoie de următoarele…». Și, practic, el pune degetul pe hartă, într-un mod așa, metaforic.”, descrie Dan Zaharia rolul lui Romek Lubaczewski.

Deși ambii știau de existența Iașului și chiar fuseseră martori la momentul în care orașul a primit un premiu în 2018 la o gală din Polonia, realitatea este că nu l-au recomandat niciodată ca destinație prioritară.

„În România, au promovat lista de societate, Clujul, Timișoara, Bucureștiul, niciodată Iași.” Din acest motiv, spune Dan Zaharia, invitația la gala de la Iași a fost mai mult decât un gest de curtoazie, a fost o mișcare de poziționare.

Dan Zaharia, fondator Asociația PIN: „Trebuie să promovăm Iașul obsesiv”

„Pentru noi a fost foarte important să-i putem aduce în Iași, cu ocazia galei, să facă niște vizite, tocmai ca să știe ce să recomande clienților lor când întreabă unde ar putea deschide un alt spațiu. Să nu ne îmbătăm cu ideea că toată lumea știe de Iași, dar companiile nu vin aici pentru că nu le lasă Bucureștiul. Nu e adevărat. Cineva trebuie să repete obsesiv, să promoveze Iașul obsesiv, astfel încât să fim pe harta și pe lista scurtă de orașe care trebuie evaluate în vederea deschiderea unor birouri internaționale”, a concluzionat Zaharia.

 

Publicitate și alte recomandări video