Unde se ajunge când bugetarii se plictisesc? Doi colegi din primărie și-au mutat cearta de la serviciu la instanță: proces de 50.000 lei
Doi angajați ai primăriei Schitu Duca și-au mutat certurile de la serviciu în instanță. Un funcționar a cerut obligarea unei colege la plata unor daune de 50.000 de lei, susținând că aceasta i-ar fi încălcat dreptul la demnitate, la propria imagine și la viață privată. Magistrații Tribunalului nu au găsit niciun prejudiciu concret adus demnității și reputației profesionale a reclamantului, dar ultimul cuvânt va aparține Curții de Apel.
În plângerea sa, D. H. a afirmat că, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, solicitase în 2021 primarului comunei mutarea Anei B. de la etajul 1 la parter, respectiv de la Registratură la compartimentul de Asistență Socială. Aceasta, întrucât femeia avea experiență în domeniu, aspect cu care primarul fusese de acord. Ca urmare a mutării însă, relațiile dintre cei doi funcționari se degradaseră, feeia începând să-l hărțuiască și să-l jignească, încercând chiar să-l lovească. Cel mai grav moment menționat de reclamant s-ar fi petrecut în octombrie 2021, când A. B. îl atacase public cu privire la propriul copil și la decizia sa de a-l avea la o vârstă înaintată. Alte certuri, presărate cu țipete, urlete și vocabular injurios, îl determinaseră să se plângă oficial primarului. Întrucât astfel de conflicte se produceau cel puțin săptămânal, D. H. fusese nevoit să apeleze la terapie psihologică.
De cealaltă parte, A. B. a precizat că lucra la primăria Schitu Duca din 2007 ca asistent social, îndeplinind și alte funcții, fără a fi fost vreodată reclamată de cetățeni și fiind apreciată de colegi. Relațiile cu D. H. erau într-adevăr conflictuale, începând din august 2021, când colegul îi ceruse să semneze un referat de necesitate, iar ea refuzase. El era cel care manifesta o atitudine ostilă față de ea, bărbatul amenințând-o chiar într-o ședință că o va lovi cu scaunul cap. A. B. nu făcuse niciodată trimiteri la copilul reclamantului.
Magistrații Tribunalului nu au reușit să clarifice cine avea dreptate în toată tărășenia. Reclamantul nu adusese probe obiective în susținerea acuzațiilor, iar martorii propuși de cele două părți făcuseră declarații contradictorii, fiecare în apărarea celui care îl chemase. Ca urmare, judecătorii s-au raportat la faptele ce puteau fi dovedite. Existau mai multe plângeri făcute de D. H. împotriva A. B., dar niciuna nu fusese urmată de vreo sancțiune aplicată de primar. Cazierul administrativ al pârâtei nu conținea sancțiuni disciplinare și nici nu existau plângeri din partea publicului sau a altor colegi, deși reclamantul afirma că femeia se comporta reprobabil cu toată lumea. Referatele de evaluare profesională întocmite chiar de D. H. îi confereau Anei B. calificativul „foarte bine”. „Împrejurarea că pârâta i-ar fi spus reclamantului că a ales să facă un copil la o vârstă mai înaintată nu poate fi considerată injurioasă, având în vedere că este legată de un fapt real. De altfel, reclamantul nu a detaliat în ce ar fi constat insultele legate de copilul său și decizia de a-l avea târziu”, au constatat judecătorii.
Aceștia au dispus respingerea plângerii înaintate de D. H. ca neîntemeiată. Reclamantul a fost obligat la plata către A. B. a sumei de 1.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Sentința a fost contestată de D. H., iar dosarul a intrat pe rolul Curții de Apel.
Publicitate și alte recomandări video