Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Unionismul ca perdea de fum pentru goarnele Moscovei

GALERIE
dorin dobrincu
  • dorin dobrincu
- +

Tema unionismului – în mod explicit unirea României cu Republica Moldova (sau invers) – a fost destul de populară în ultimul deceniu, în mai mare măsură la vest de Prut, în creştere la est de râu. Nu este de mirare că mulţi politicieni de la Bucureşti sau Chişinău, activişti de diverse orientări, cetăţeni în căutare de notorietate s-au agăţat de subiect şi l-au rostogolit în media, pe reţelele sociale, la manifestaţii felurite, la adunări electorale, conferinţe, l-au inscripţionat pe clădiri publice sau pe marginea căilor de comunicaţii.

Susţinătorii acestui curent aveau/au o anume educaţie, dobândită înainte şi/sau după căderea regimurilor comuniste, aveau/au un imaginar politic şi năzuinţe statale care se inspirau dintr-un trecut revizitat pe căi bătătorite, interpretat cu instrumente vechi. Unii dintre cei care au preluat şi diseminat acest discurs au fost/sunt de bună credinţă, înţeleg şi acceptă ideea de unificare în cadre geopolitice euro-atlantice, chiar dacă în anumite momente au fost naivi, au avut excese discursive ori s-au asociat cu oameni cu parcurs complicat.

Însă cei mai vizibili între călăreţii acestui curent s-au dovedit demagogii, pescuitorii în ape tulburi, cei care s-au dat cu dosul de asfalt, s-au lovit cu piatra-n cap, s-au autovictimizat, întotdeauna când de faţă erau televiziuni cu audienţă sau cel puţin câţiva băieţi de comitet cu camere de luat vederi sau cu smartphone-uri. Despre mai mulţi dintre ei s-a spus că erau fie oamenii serviciilor secrete româneşti, fie ai celor ruseşti.

Am în vedere în textul de faţă trei biografii politice, una din Republica Moldova şi două din România. Le consider ilustrative pentru genul activistului pretins unionist, în realitate goarnă estică.

Iurie Roşca: de la unionism la dughinism

În Republica Moldova, cel mai cunoscut din această extinsă galerie este Iurie Roşca. Activist frontist în 1989, acesta a susţinut declararea independenţei Republicii Moldova în 1991, pentru ca la câţiva ani după aceea să devină lider al unei formaţiuni politice – Partidul Popular Creştin Democrat – care se pretindea proromânească şi proeuropeană. Timp de un deceniu şi jumătate, Roşca a fost deputat în Parlamentul de la Chişinău. În tot acest timp el a fost susţinut cu resurse generoase de la Bucureşti, transmise în diferite feluri, unii din politica şi serviciile secrete româneşti considerând că găsiseră un partener (sau o păpuşă) potrivit(ă). După ce s-a aflat în opoziţie faţă de Partidul Comuniştilor şi de Vladimir Voronin, Roşca a făcut ulterior alianţe cu aceştia, aranjamente diverse, care i-au asigurat prosperitatea personală, dar au contribuit şi la accentuarea crizei politice, sociale şi economice din ţară.
După 2009, când nu a mai intrat în Parlament, Roşca a devenit un promotor al euroscepticismului, a trecut cu arme şi bagaje în tabăra putinistă, a susţinut că locul Republicii Moldova nu era în Uniunea Europeană, implicit alături de România, ci alături de Rusia, în Eurasia, a susţinut că societatea moldovenească avea nevoie de un lider autoritar, explicit după modelul Putin şi Lukaşenko. Tot mai frecvent el a făcut propagandă antieuropeană şi antiromânească în ţara pe care mai ieri declara că o voia unită cu România. Considerat şeful de facto al Sputnik în limba română, înainte de închiderea redacţiei de la Chişinău, în 2022, Roşca a fost însoţitor şi traducător al lui Alexandr Dughin într-un periplu bucureştean, menit a-i întoarce pe români cu faţa spre răsărit. În 2020, autorităţile române i-au interzis lui Roşca să intre în România vreme de cinci ani.

Ultimii sosiţi

Ultimii care au încercat să preia tema unionismului, deveniţi şi cei mai zgomotoşi, au fost cei care au intrat în Parlamentul României, în decembrie 2020, pe listele Alianţei pentru Unirea Românilor. Fundamentele ideatice ale acestei formaţiuni sunt ultranaţionaliste, unele cu baze autohtone, moşteniri legionare sau naţional-comuniste, altele preluate din Est sau Vest, intens promovate de Rusia putinistă sau de grupurile trumpiste din Statele Unite ale Americii. Li se adaugă suveranismul, care se regăseşte şi în diverse cercuri din Uniunea Europeană.

Activiştii AUR şi simpatizanţii lor s-au remarcat prin vehicularea unor idei extremiste, tendinţe anarhice, promovarea neîncrederii în instituţiile europene, a temelor de ruptură în societatea românească şi prin perspectivele conspiraţioniste, vizibile în perioada pandemiei sau după invazia rusă în Ucraina. Cei mai vizibili purtători de mesaj s-au dovedit a fi George Simion şi Diana Şoşoacă.

George Simion: „revoluţia” galeriei

George Simion s-a prezentat ani de zile ca un luptător pentru unirea Republicii Moldova cu România. După ce a exersat radicalismul într-o galerie de fotbal, Simion a iniţiat manifestaţii la Bucureşti şi Chişinău, a bătut la uşile multor politicieni, mulţi dintre ei controversaţi, a fost susţinut entuziast de jurnalişti, academici şi activişti civici pentru care doar utilizarea cuvântului „unionism” însemna punerea între paranteze a oricărui exerciţiu critic, a obţinut resurse din penumbră. Expulzat în câteva rânduri din Republica Moldova, pentru încălcarea legii, eroul salvator s-a autovictimizat, considerându-se şi fiind prezentat de reţelele sale de propagandă drept simbol şi lider al cauzei unioniste.
După ani de spectacol mediatic şi o candidatură ratată la europarlamentarele din 2019, în acelaşi an Simion a construit, împreună cu alţii, un vehicul politic, Alianţa pentru Unirea Românilor. Profitând de pandemie, având o campanie ţintită pe reţelele sociale şi beneficiind de susţinere din medii aflate în penumbră, partidul a devenit parlamentar.
Aruncarea în aer a stabilităţii europene şi mondiale de către Vladimir Putin, prin invadarea la scară largă a Ucrainei, la 24 februarie 2022, i-a dat ocazia lui Simion, după o ezitare iniţială, de a avea poziţii publice împotriva Ucrainei şi a sprijinirii acesteia sau a refugiaţilor ucraineni ajunşi în România, de a se pretinde avocatul românilor din regiunile Cernăuţi, Odesa etc. „Unionist” înflăcărat, deputatul a cerut, în decembrie 2022, încetarea ajutării de către România a Republicii Moldova. Adică aceasta din urmă să fie lăsată singură, să nu mai primească niciun fel de ajutor, să fie pedepsită pentru că preşedintele, guvernul, parlamentul şi populaţia nu jucau cum cânta liderul AUR. Exact aşa gândeau şi acţionau bolşevicii pe vremuri: cu cât e mai rău într-o ţară, cu atât se coc condiţiile pentru „revoluţie”, pentru revolte, pentru lovituri de stat, pentru invazii, pentru preluarea controlului asupra unor teritorii râvnite, cu tot cu populaţie şi resurse.

Deşi spune că a fost preocupat doar de soarta românilor şi de unirea lor într-un singur stat, Simion a fost acuzat în repetate rânduri că face jocul Moscovei. Anatol Şalaru, fost parlamentar şi fost ministru al Apărării în Republica Moldova, cândva admirator şi susţinător al lui Simion, a spus recent că potrivit unor surse moldoveneşti şi ucrainene, liderul AUR ar fi avut cândva legături cu rezidentul FSB-ului (ex KGB) la Cernăuţi şi cu agenţi de influenţă ai Moscovei la Chişinău. Aici s-ar afla şi explicaţia uneia dintre expulzările sale din Republica Moldova. Nu avem confirmări din surse independente, dar nici nu putem trece cu vederea o acuzaţie atât de gravă.

Diana Şoşoacă: ofensiva bâlciului 

Diana Şoşoacă a avut o carieră publică obscură (consilier) în preajma unui lider PSD, Eugen Dijmărescu, ministru al Comerţului în guvernul Adrian Năstase, în urmă cu două decenii. Însă ea a devenit cunoscută în 2020, în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare. S-a evidenţiat prin mesajele conspiraţioniste, prin agresivitate şi încălcarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. A intrat în Parlament pe listele AUR, venind însă din Partidul Neamul Românesc, un grupuscul politic fondat de un fost pesedist naţionalist, Ninel Peia. La doar două luni după ce a devenit parlamentar, Şoşoacă a fost exclusă din AUR, din cauza fricţiunilor cu liderii formaţiunii. Nu a mai avut acces nici la televiziunile care o invitaseră o vreme în studiouri.
Încrezătoare în steaua ei politică, utilizând tricolorul pe post de eşarfă, Şoşoacă a continuat să-şi promoveze ideile, în acelaşi stil suburban, pe reţelele sociale sau la tribuna Senatului. Şi-a făcut chiar şi un partid, intitulat S.O.S. România. După ce Putin a început „operaţiunea specială” în Ucraina, senatoarea a început să aibă explicit poziţii proruse şi antiucrainene, a participat la manifestări ale Ambasadei ruse la Bucureşti, s-a afişat cu ambsadorul Valery Kuzmin.

Recent, Şoşoacă a depus un proiect de lege în Parlamentul de la Bucureşti, în care se prevede că România ar urma să anexeze „teritoriile istorice care i-au aparţinut”, fiind menţionate nordul Bucovinei, Herţa, Bugeacul, Maramureşul istoric şi Insula Şerpilor, astăzi aflate în interiorul graniţelor Ucrainei, recunoscute de comunitatea internaţională. Cum s-ar pune în aplicare o eventuală adoptare a legii, senatoarea nu ne spune. Ceea ce ştim cu siguranţă este că ceea ce promovează Şoşoacă spun şi oficialii ruşi, şi propaganda moscovită. Moara propagandistică rusă a primit material suplimentar de măcinat.

* * *

Lumea este plină de oportunişti şi veleitari care încearcă să capitalizeze orice simpatie sau susţinere pentru o anume cauză, care se caţăra pe teme de interes public. Aprecierea este valabilă şi în România, şi în Republica Moldova. Prin specularea sentimentelor unui anumit electorat, prin manipulare mediatică s-au construit şi se construiesc cariere politice, se urmăresc interese particulare. Iar tema unionismului cu pretenţii sacrale nu face excepţie. Dimpotrivă. Unii pretind că sunt „eroi” ai unionismului, românismului şi ai altor „isme”, însă în realitate sunt urmăritori ai propriului bine şi – voit sau nu – goarne ale Moscovei.

Articol apărut pe contributors.ro

Dorin Dobrincu este istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi, Academia Română – Filiala Iaşi

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri