Caută 
1 MIN
„Mi-am îndeplinit toate profeţiile politice. Sunt fericit.”, clama Bacovia, la mijlocul veacului recent.
Nu-i timp şi loc acum, să disecăm profeţiile celui care, prin versurile lui de o reconfortantă morbiditate (liceu, cimitir al tinereţii mele), a fericit generaţii succesive de liceeni, cu deosebire atunci când „le cădea” Plumb la bac… În ceeace mă priveşte, încă din zorii acestei zile îmi tot repet: Sunt fericit! Sunt fericit! Şi sunt fericit întrucât mă număr printre primii care a aflat vestea cea mare, a UNIRII BASARABIEI CU ŢARA. Nimic surprinzător în faptul că acest racord istoric, în sfârşit, s-a produs. De mirare e doar secretomania care a cuprins, în lunile/zilele/orele precedente, deopotrivă, Republica România şi Republica De Peste Râu. Că „amîndoi suntem de-o samă,/de-o făptură şi de-o mamă”, cum zis-a bardul Primei Uniri, că trebuie „să ne ţinem de neamuri”, cum ne îndemna, în epoca podurilor de flori, agrarianul (cam păşunist) Snegur, se vedea (şi) din modul cum nu puteam păstra un secret, fie acesta chiar de stat. Dacă REUNIREA s-ar fi petrecut pe vremea lui Băsescu, evident că ar fi ştiut toată lumea. Dar un Iohannis tace şi face. Abia acum ne explicăm dedesupturile recentei lui vizite la Chişinău, întâlnirile pe care le-a avut cu prezidentul Timofte, cu alţi reprezentanţi de stat şi de partid, baia de mulţime de pe străzi şi din parcuri. Mitingul de pe 27 februarie, la care au participat circa 50.000 de oameni, a fost un semnal. Pentru cine ştie să vadă. Cât priveşte lozincile anti-unioniste, apărute/strigate ici-olo, acestea au făcut parte dintr-un scenariu chibzuit pas cu pas, ca să nu se prindă Moscova şahistă de următoarea mişcare pe eşichierul politic. Pentru cine ştie să citească printre rânduri.
Dacă, la 1859, un Kogălniceanu, decreta, solemn, că Unirea, naţiunea a făcut-o, preşedintele Iohannis, în zorii unei noi zile şi-a unei noi ere, n-a articulat – cu locvacitatea-i cunoscută şi după o lungă pauză de efect – decât aceste cuvinte: Mutatis mutandis, UNIREA raţiunea a făcut-o!
Când scriu acest cuvinte, cetăţenii politici, şi chiar simplii cetăţeni, precum şi comentatori de toate calibrele, abia se trezesc. Pe unii, i-am trezit chiar eu. Pe alţii, i-au trezit alţii. Întrebat, imediat după miezul nopţii, de un reporter de la nonexistentul ziar 24: ceasuri, dacă a avut vreo premoniţie privind fenomenul produs în noaptea de 31-III-a – 1-IV-a, marele gazetar SF Ion Cristoiu a răspuns: „În natură, se petrec fenomene stranii, anormale, atipice Sunt aşa-numitele semne cereşti – care anunţă, anticipează fenomene politice, sociale sau personale aflate în orizontul de aşteptare al oamenilor de bună credinţă. Au trecut peste două decenii de când am fost blamat, ridiculizat, discreditat, întrucât am scris în „Evenimentul zilei” despre acea găină de la Paşcani care a născut pui vii. Ei bine, găina aceea a existat şi-a născut de-adevăratelea – fiind prima cloşcă, lehuză şi mamă, din istoria galinaceelor. În gestul ei maternal, în faptul că a născut pui vii, eu am văzut, profetic, ceea s-a întâmplat astă-noapte. Sigur, dacă puii se năşteau morţi, altă făină se măcina la moară…”
REUNIREA Basarabiei cu patria-mumă va produce mutaţii sesizabile şi insesizabile, inclusiv în plan cultural-literar (care ne interesează cu precădere). Contactat de noi în această dimineaţă, poetul Nichita Danilov, vicepreşedinte al ICR Chişinău, ne-a mărturisit: „Desigur, domn’ Turtureanu, în acest caz (al Unirii Basarabiei cu Ţara, n.n.) ICR Chişinău nu-şi mai află locul şi rostul. Mă voi întoarce pe postul de director al Casei Municipale de Cultură ”Mihai Ursachi”, unde mă aşteaptă atâtea proiecte, pe care le-am lăsat în părăsire, odată cu plecarea la Chişinău…”
Cu toată strădania noastră, Adi Cristi, actualul director al Casei de Cultură, n-a putut fi contactat până la această oră.
Dacă în acest caz s-ar putea isca oarece conflict de interese, s-ar părea că, prin unirea – firească – a Uniunii Scriitorilor din Rep. Moldova cu USR, se va stinge dihonia care a apărut între Aripa Manolescu şi Aripa Cealaltă. Un conflict aproape similar a fost şi la Chişinău, cu câţiva ani în urmă, între Aripa Cimpoi şi Aripa Suceveanu, care a şi câştigat. Surse bine informate – dar care vor să-şi păstreze anonimatul – anticipează că Arcadie Suceveanu va fi noul preşedinte al USR, împăcând astfel şi capra, şi varza.
Despre alte per/mutări vom avea timp să vorbim. Deocamdată, să consemnăm doar faptul că astăzi, în jurul orelor 17, se va desfăşura, în Piaţa Unirii din Iaşi, un mare miting, la care organizatorii anticipează participarea a circa 100.000 de ieşeni, dar şi a altor oameni, veniţi special de pe cele două maluri ale Prutului. Dacă, în urmă cu 157 de ani se cânta: „Hai la Milcov, cu grăbire,/Să-l secăm dintr-o sorbire”, de această dată versul alescandrin va fi (post-modern) schimbat: „Hai la Prutu’, cu grăbire”…
Ne vedem în Piaţa Unirii!
Nicolae Turtureanu este poet şi publicist.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
