Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Universitarii, aşa cum i-aţi mai văzut

GALERIE
alexandru calinescu
  • alexandru calinescu
- +

Versiune în registru burlesc a vieţii universitare autohtone (şi nu numai), Omul multiplu al lui Codrin Liviu Cuţitaru ne cucereşte prin vervă, inteligenţă şi imaginaţie debordantă.

Deşi presupun că nu a fost în intenţia autorului, Omul multiplu, titlul volumului apărut anul trecut la Junimea, trimite şi la persoana lui Codrin Liviu Cuţitaru. Într-adevăr, universitarul ieşean dovedeşte o ieşită din comun disponibilitate: a publicat în ultimii ani un volum unde face operă de moralist şi filozof, Filozofia lucrurilor mici (Junimea, 2020), un roman în care primează reflecţia asupra actului creator, Scriptor (Polirom, 2017), acum - în Omul multiplu - aceste tablouri ale vieţii universitare, plus că de curând a început o serie de „tablete” consacrate unor romane importante, texte ce vor intra cu siguranţă, mai devreme sau mai târziu, într-o carte. „Multiplu”, profesorul Cuţitaru reuşeşte să fie graţie talentului şi erudiţiei sale, graţie curiozităţii intelectuale şi, nu în ultimul rând, graţie simţului umorului, calitate destul de rară în mediul academic de unde autorul îşi trage, când e cazul, inspiraţia.

Un umor de factură deosebită, totuşi, deoarece Codrin Cuţitaru simte enorm şi vede monstruos. Trimiterea la Caragiale nu e întâmplătoare: şi autorul Momentelor găsea „materie primă” în zona învăţământului, cu pedagogii de şcoală nouă, cu suferinţele generate de obţinerea diplomei de bacalaureat, cu plaga „pilelor” şi a aranjamentelor de culise etc. Numai că dl. Cuţitaru îngroaşă liniile, împinge caricatura mult mai departe, dacă ar apăsa încă puţin pe pedala absurdului am avea portrete à la Urmuz. Un alt nume din familia literară a autorului este, cred, Mircea Horia Simionescu, şi mă gândesc în primul rând la Dicţionarul onomastic şi la extraordinara capacitate a lui M.H.S. de a fabula pornind de la un nume, de a imagina istorii care de care mai insolite.

Numele proprii sunt, aşadar, una din sursele comicului. Galeria e impresionantă: Iancu Parmenide, Alim Ierbivan, Mirobolan Zacuscă, Laurin Tălălache, Neştian Bibilică, Nelu Moropan, Bonifaciu Pârleanu, Nucu Mortiflai, Areta Popândău, Diocleţian Blană etc., etc. (aflăm chiar că şi Cuţitaru e „un nume sinistru, de asasin”!...). Nume caraghioase, desigur, dar, până la un punct, verosimile; să nu uităm că două personaje importante din nomenclatura comunistă se numeau Cioară şi Găinuşe, iar un medic destul de des invitat în studiourile TV, fără îndoială pentru „expertiza” lui bogată, poartă numele (adorabil) de Gindrovel Dumitra. La Codrin Cuţitaru numele sunt elemente declanşând întâmplări ce debutează aparent normal, dar care, nu mult după aceea, o iau razna. Foarte adesea, protagoniştii fac crize de nervi, accese de furie şi ajung, inevitabil, la spitalul de psihiatrie: mediul universitar apare, aşadar, ca o etapă către cămaşa de forţă, iar secţia de agitaţi şi furioşi ca o încununare a unei cariere academice. Vieţile profesorilor iau uneori, întorsături neaşteptate: un profesor cu vechi state de serviciu ţine morţiş să ajungă administrator de scară de bloc, altul, timorat - în tinereţe - de ideea că ar fi putut fi persecutat politic devine maladiv de prudent şi evită întotdeauna să ia o poziţie clară, pentru el totul se poate „şi aşa, şi aşa”, un profesor de la facultatea de matematică, aflând de noile reguli bugetare, se teme că facultatea ar putea rămâne fără studenţi şi atunci elimină absolut orice criteriu de exigenţă etc. Universităţile se străduiesc să fie în pas cu vremurile: se înfiinţează universităţi particulare - Universitatea „Stanislav Miroslav”, Universitatea „Prin noi înşine”, se afirmă facultăţi şi discipline moderne, Facultatea de Metafizică Spontană, Facultatea de Euforie Viticolă, Catedra de Zburătoare cu Ciocul Mic, Catedra de Studii Literare „Teiul lui Eminescu”. Temele de cercetare şi subiectele tezelor de doctorat sunt pe măsură: „Tulburarea comportamentală a anorexicului lipsit de imaginaţie”, „Tendinţele epice dominante în proza niponă după episodul Hiroshima”, „Răspândirea şi semnificaţia numelui moldovenesc Chişcăbabă”. Nici aici ficţiunea nu bate realitatea pentru că studiile culturale, studiile feministe, studiile de gen oferă nenumărate exemple de direcţii de cercetare abracadabrante, dar adaptate spiritului „progresist” - am dat mostre cu alte prilejuri, nu le mai reiau aici. O bijuterie de umor este analiza, din perspectiva teoriei lui Empsom, a cântecului pe care îl intonau cu patos soldaţii în termen, „Suflecată pân’la brâu…

Un aspect al vieţii academice foarte prezent în cartea lui Codrin Cuţitaru este doctoratul, văzut atât din punctul de vedere al îndrumătorului de teză, cât şi din acela al doctorandului, cel dintâi nu o dată exasperat de capriciile celui din urmă. Cineva are ideea ca doctoranzii să prezinte nişte dizertaţii vii, să fie un fel de statui umane care să întruchipeze subiectul, ceea ce ar da o lovitură de moarte practicii plagiatului. O doctorandă amână mereu predarea tezei, sub pretextul „şlefuirii” textului, până când depăşeşte şi termenul de graţie. Reprezentat cum se cuvine este, desigur, „obiceiul pământului”, masa de după susţinerea tezei, ocazie pentru unii membri din comisie să solicite ospeţe pantagruelice. Cum să nu ţi se pară verosimil personajul care, ajuns decan, nu se mai poate despărţi de tocă şi de robă, străbătând culoarele facultăţii cu pieptul aplecat înainte şi braţele depărtate de corp, încât „faldurile de mantie ale robei se deschideau aidoma unor aripi negre, iar toca cilindrică, băgată, prin încovoierea în faţă a bustului, la înaintare te ducea cu gândul la dispărutele avioane Concorde în plin elan de străpungere a înălţimilor albastre” (am dat citatul şi pentru a sublinia calităţile de prozator ale autorului). Sau cum să nu-ţi vină să râzi în hohote când afli că Facultatea de Mecanică a decis să introducă titlul onorific de Senator al Ştiinţei Româneşti şi să i-l acorde lui Bill Gates…

Versiune în registru burlesc a vieţii universitare autohtone (şi nu numai), Omul multiplu al lui Codrin Liviu Cuţitaru ne cucereşte prin vervă, inteligenţă şi imaginaţie debordantă.

Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri