Practic, aceştia aduc în discuţie că, fiind direct responsabile de acordarea şi retragerea, unde este cazul, a titlului de doctor, universităţile vor fi mult mai atente în gestionarea întregului proces - de la evaluarea în comisii până la admiterea la studii. Î

nsă există şi posibilitatea ca universităţile mai mici, care au dreptul să organizeze studii universitare de doctorat, să creeze adevărate fiefuri în care să acorde titlul după bunul-plac, în ciuda monitorizării pe care Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCŞ) promite că o va face Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. (CNATDCU)

Rectorul dă diploma, rectorul o retrage

MENCŞ a propus pentru dezbatere publică proiectele Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale şi cel de Hotărâre de Guvern pentru modificarea structurii Codului studiilor universitare de doctorat. Deşi schimbările sunt realizate pe mai multe paliere şi registre, cele mai importante vizează felul în care se vor desfăşura activităţile instituţiilor organizatoare de studii universitare de doctorat, practic, ceea ce se cunoaşte a fi sub denumirea de Şcoala Doctorală.

În modificările legislative se precizează că emiterea, retragerea sau anularea diplomelor va trece în responsabilitatea universităţilor, iar că o diplomă de doctor se oferă precum cea de licenţă sau de master, prin dispoziţia rectorului sau a preşedintelui Academiei Române. Dacă acestea se dovedeşte că au fost obţinute în mod fraudulos, tot conducătorii instituţiilor respective semnează actul prin care diploma şi, respectiv, titlul, se retrag. Se elimină astfel implicarea CNATDCU în tot acest procedeu, cum era până în prezent, urmând a avea un rol de supervizare final a documentaţiei în urma căreia s-a decis acordarea sau nu a titlului de doctor.

Un optimism rezervat

Academicianul Viorel Barbu susţine că o astfel de decizie este una corectă, fiindcă universitatea trebuie să fie cea care să îşi asume răspunderea asupra corectitudinii procesului de oferire a titlului de doctor. „Mi se pare o decizie corectă, fără a fi consultat cu exactitate detaliile. Din moment ce va exista un organism care va avea posibilitatea să cenzureze eventualele derapaje, să îşi dea un aviz şi ar exista un control cât de cât, decizia pare a fi una corectă“, a declarat acesta pentru „Ziarul de Iaşi“.

Şi profesorul Mihail Voicu, preşedintele Academiei Române, filiala Iaşi, s-a declarat atât optimist, cât şi rezervat cu privire la modificările care urmează să fie aplicate, spunând că trebuie ţinut cont de faptul că aceste prevederi se aplică în România.

„Este o chestiune cu două tăişuri. A mai existat un moment în trecut pentru promovarea în funcţiile de profesor şi conferenţiar, acum nu mai funcţionează, când aceste funcţii nu se mai validau în Comisia Superioară de Diplome sau la CNATDCU, ci de către universităţi. Prima dată când s-a întâmplat chestiunea asta a fost de scurtă durată pentru că au apărut tot felul de «surprize»“, a spus profesorul. Acesta a adăugat că nu doreşte să facă „procese de intenţie“, însă este prematură orice fel de dezbatere a acestui subiect, cel puţin până când nu va fi pus în funcţiune, pentru a vedea dacă filtrele în vigoare reuşesc să asigure validitatea sistemului.

„Cu referire la faptul că aceste chestiuni se petrec în România. Dacă ne referim la alte ţări, ca Germania, acolo sistemul este acelaşi de când fac nemţii doctorate. Universitatea organizatoare oferă titlul şi tot ea îl retrage când este cazul, nu există niciun alt for intermediar care să hotărască în plus“, a adăugat prof.dr. Mihail Voicu.

Sistemul are probleme mai grave decât plagiatul

Prof.dr. Liviu Goraş, directorul Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, a spus că aceste modificari par a fi făcute din dorinţa de a rezolva o problemă, dar fără a fi şanse de a vindeca integral sistemul. „Problema cu doctoratul este mai complicată decât chestiunea cu plagierea. După părerea mea, trebuie privită motivaţia unui tânăr de a-şi da doctoratul şi seriozitatea unui conducător care să-l îndrume. Tot spun în stânga şi în dreapta că sunt situaţii în care tineri s-au înscris la doctorat pentru că nu şi-au găsit o slujbă suficient de bună. Mi-e greu să spun ce se va rezolva prin aceste schimbări, cred că este o încercare de a rezolva unele probleme, dar ele nu sunt singurele“, a spus prof.dr. Liviu Goraş.

El a precizat că un sistem astfel implementat va avea succes dacă universitatea şi şcoala doctorală din zona respectivă sunt de o calitate ridicată. „Depinde de moralitatea universităţii, însă cel mai important este să se înceapă o acţiune de însănătoşire a mentalităţilor legate inclusiv de doctorat“, a conchis acesta. 

Cum ar putea funcţiona, pe etape, sistemul de verificare

În raportul grupului de lucru care a dat liniile mari pentru modificarea cadrului instituţional în care funcţionează sistemul doctoral în România, din care au făcut parte şi doi profesori ieşeni, prof.dr. Ştefan Afloroaei şi prof.dr. Valeriu Ciucă, se precizează schimbările care vor avea loc din momentul în care studentul-doctorand finalizează teza. Acesta predă teza în format electronic, aceasta va fi verificată printr-o serie de softuri antiplagiat ce vor fi stabilite la nivel naţional, de unde va reieşi un „raport de similitudini”.

Acesta va fi inclus în dosarul de doctorat, iar studentul îşi va susţine teza într-o comisie de pre-susţinere, în urma căreia comisia de doctorat şi comisia de îndrumare îşi dau acceptul sau nu pentru susţinerea publică. Apoi, teza este depusă oficial în format PDF, se alege o comisie de susţinere publică, referenţi oficiali analizează teza de doctorat, se fixează o zi pentru susţinerea publică, iar cu 20 de zile înainte ce aceasta să fie susţinută ea va fi disponibilă în format tipărit la biblioteca facultăţii.

Într-un final, dacă studentul este acceptat şi primeşte din partea universităţii un calificativ care să determine faptul că urmează să primească titlul de doctor, dosarul electronic al acestuia este urcat pe o nou-fondată platformă naţională. Acolo, o comisie CNATDCU analizarea acest dosar şi dă un răspuns în 90 de zile, după ce răspunsul CNATDCU e analizat de Şcoala Doctorală şi soluţionate eventualele contestaţii, titlul este conferit de către rector sau preşedintele Academiei Române. La final, teza va fi făcută publică şi păstrată într-o bază de date digitală.