ORA 11:11

SUBIECTE ISTORIE:

Un eseu despre rolul spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea - al XVIII-lea şi 13 întrebări din trei fragmente din "O istorie sinceră a poporului român", "Istoria României" şi "O istorie a românilor" au fost subiectele la istorie de la bacalaureat, profilul umanist.

Candidaţii de la filiera teoretică - profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională - profilurile artistic, sportiv, pedagogic şi teologic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la istorie, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.

Primul subiect a avut şapte cerinţe, legate de un fragment din "O istorie sinceră a poporului român", de F. Constantiniu, şi "Istoria României", de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea şi P. Teodor. Candidaţii trebuiau să răspunsă la următoarele cerinţe: proiectul politic precizat în primul fragment (2 puncte); secolul la care se referă informaţiile din al doilea text (2 puncte); două spaţii istorice precizate în cele două surse (6 puncte); indicarea sursei care susţine că toate categoriile sociale sunt nemulţumite de situaţia politico-economică (3 puncte); două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre acestea, din primul text (7 puncte); două acţiuni desfăşurate de România în contextul "crizei orientale" (6 puncte); o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia (4 puncte).

La subiectul al doilea, pornind de la un fragment din "O istorie a românilor", candidaţii trebuiau să răspundă la şase cerinţe: numirea unui rege al României precizat în textul dat (2 puncte); precizarea unei informaţii referitoare la Consiliul de Coroană (2 puncte); cele două mari alianţe la care se referă sursa dată (6 puncte); două caracteristici ale opiniei publice din România, menţionate în text (6 puncte); formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea taberelor beligerante faţă de România şi susţinerea cu două informaţii selectate din textul dat (10 puncte); argumentarea, printr-un fapt istoric relevant, a afirmaţiei conform căreia România se implică în relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XX-lea (4 puncte).

Ultimul subiect a avut ca cerinţă elaborarea unui eseu, în aproximativ două pagini, despre rolul spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea - al XVIII-lea. În eseu, candidaţii trebuiau: să menţioneze două conflicte militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XIV-lea; să precizeze o cauză a implicării spaţiului românesc în diplomaţia secolului al XIV-lea; să prezinte un fapt istoric referitor la conflictele militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XV-lea; să menţioneze două acţiuni diplomatice referitoare la spaţiul românesc din secolul al XV-lea; să formuleze un punct de vedere referitor la consecinţele implicării spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea - al XVIII-lea asupra unei instituţii centrale şi să îl susţină printr-un argument istoric.

Absolvenţii profilului umanist au susţinut miercuri proba scrisă la istorie, iar cei de la real, la matematică.

Examenul de bacalaureat se încheie vineri cu proba scrisă la alegere a profilului şi specializării.

Rezultatele vor fi afişate în 7 iulie şi în aceeaşi zi vor putea fi depuse contestaţiile, urmând ca în 11 iulie să fie anunţate rezultatele finale ale examenului de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2014.

La proba scrisă de Istorie, absolvenţii de clasa a XII-a vor primi trei subiecte din Istoria României, dintre care unul va fi un eseu pe o temă dată. Fiecare dintre cele trei subiecte vor fi notate cu câte 30 de puncte. De obicei, proba de Istorie nu pune probleme elevilor de la profilul uman.

La subiecte Bacalaureat 2014 Istorie, la primul subiect, elevii primesc două texte la prima vedere pe baza cărora trebuie să răspunde la cinci cerinţe. Pentru a rezolva cerinţele 6 şi 7, elevii trebuie să facă apel la cunoştinţele dobândite.

La subiectul al II-lea, elevii primesc, de asemenea, un text istoric la prima vedere, pe baza căruia trebuie să răspundă la şase cerinţe. Primele cinci vizează textul, iar cea de-a şase constă, de obicei, într-o scurtă argumentaţie printr-un fapt istoric a unei afirmaţii.

La subiectul al treilea, elevii trebuie să redacteze un eseu pe o temă dată. De exemplu, în prima sesiune din 2013, subiectul a fost formarea statului român modern şi evoluţia lui până în secolul al XIX-lea. În sesiunea din toamnă, tema a fost evoluţia statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX- lea.

ORA 10:54

Absolvenţii de liceu de la profilul de matematică-informatică au avut de rezolvat la primul punct şase probleme, două fiind de geometrie, iar celelalte de aritmetică, probabilitate, progrese, inegalitate şi ecuaţii. La subiectul al doilea, problemele de rezolvat au fost o matrice şi un polinom. La subiectul al treilea, elevii au avut de rezolvat o funcţie de grdul II şi o problemă de algoritm.

ORA 10:50

SUBIECTE MATEMATICĂ PROFIL REAL:

SUBIECTE MATEMATICĂ PROFIL TEHNOLOGIC:

Pentru că absolvenţii din anii trecuţi s-au plâns că subiectele de la matematică au fost grele şi de multe ori au primit exerciţii din noţiuni pe care ei nu le-au făcut la clasă, Ministerul Educaţiei a decis de anul trecut ca subiecte Bacalaureat 2014 matematică pentru matematică-informatică şi pentru profilul tehnologic să fie diferite. De asemenea, elevii de la profilul ştiinţele naturii şi cei de la profilul pedagogic primesc subiecte diferite.

Elevii primesc subiecte diferite în funcţie de profilul absolvit. Măsura a fost aplicată începând cu 2013. În 2013, elevii de la matematică-informatică au primit la primul subiect funcţii, logaritmi şi vectori. La cel de-al doilea, au avut de rezolvat matrici şi polinoame, iar cel de-al treilea subiect elevii au avut de rezolvat funcţii şi ecuaţii.

La Matematică, elevii primesc trei subiecte, notate cu câte 30 de puncte fiecare, toate fiind obligatorii. Pentru toate cele trei subiecte elevii vor fi punctaţi pentru capacitatea lor de rezolvare a problemelor date. Candidatul este punctat şi dacă rezolvă parţial fiecare cerinţă.