Urbanismul slăbiciunilor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

sambata, 08.05.2021

Urbanismul slăbiciunilor

GALERIE
dr arh Oancea Ionel Corneliu
  • dr arh Oancea Ionel Corneliu
- +

Frumuseţea urbei noastre datorează mult colinelor. Din mulţimea lor, Boris Crăciun identifică pe cele şapte semnificative: Repedea, Cetăţuia, Miroslava, Breazu, Copou, Ciric şi Tătăraşi. Centrul e dominat de mănăstirea Golia şi Mitropolie, iar pe cele din jur se ridică mănăstirile Cetăţuia şi Miroslava. Şi constructorii acestor monumente au avut în preocupare riscurile fundării pe terenurile instabile. 

Este destul să le analizăm soluţiile de fundare, modul cum s-au comportat în timp, pentru a înţelege cât de pricepuţi erau. Desigur, în peisajul şi lumea tradiţională nu exista problema acutizată a versanţilor. Astăzi pentru acoperirea şi închiderea unei mici terase de la mansarda unei locuinţe unifamiliare este nevoie de ditamai studiul geotehnic şi de stabilitate pentru obţinerea avizului comisiei speciale şi după aceea, autorizaţie de construire.

Problema a apărut o dată cu vizibila curgere la vale a coastelor de dealuri pe parcursul dezvoltării intensive a structurilor urbane astfel încât, dacă odinioară colinele dominau spaţiul urban, astăzi mulţimea construcţiilor este definitorie. Guvernele comuniste alocau anual sume importante pentru consolidarea lor. Sper să nu greşesc, sume comparabile cu întregul buget anual de astăzi al primariei. Prin urmare versanţii puteau fi supravegheaţi. Echipe specializate de proiectanţi şi constructori cheltuiau cu folos aceşti bani. În contextul acela exista speranţa stopării alunecărilor de teren pentru a preveni producerea rănilor ireversibile pe obrazul oraşului.

Politica statului pentru problematica versanţilor din Iaşi era orientată spre proiecte de prevenţie întrucât, pentru posibilităţile tehnico-economice de atunci, construirea în zonele cu risc a fost considerată prea scumpă.

În planul urbanistic general al Iaşilor, rămas încă în vigoare, în mod artificial, după douăzeci şi cinci de ani de la realizarea lui, studiul de fundamentare geotehnic a fost întocmit de specialişti din Iaşi. Pe concluziile lui urbaniştii au reglementat suprafeţele de terenuri de pe versanţi cu indicatori supărători pentru proprietarii din zilele noastre: parcele minime construibile de 1500 mp, coeficienţi de utilizare a terenului de 0,3, procente de ocupare a terenului de maximum 15%. Ideea acestor restricţii este reducerea încărcării versanţilor în scopul eliminării riscurilor de alunecare. Este o idee fragilă. Indiferent de încărcarea versantului cu construcţii, indiferent dacă este împădurit sau nu, dacă e toloacă, păşune sau vie, pot apărea întotdeauna circumstanţe pentru catastrofe naturale ireparabile. Întrucât suprafeţele mari ale versanţilor, dar şi locul lor în spaţiul urban sunt definitorii pentru imaginea oraşului este evidentă necesitatea unor politici speciale concretizabile prin proiecte urbane ample. Cu perseverenţă, în timp, ele pot determina forme noi ale oraşului a căror calitate pot accentua identitatea oraşului.

Această importantă suprafaţă a oraşului este administrată astăzi cu greutate. Pe de o parte funcţionează frica de catastrofe posibile, o frică inhibatoare şi constrângătoare, pe de altă parte există presiunea investiţională din afacerile imobiliare pentru ocuparea acestor zone cu investiţii profitabile. Administrarea actuală a problemei se face punctual, pe investiţii mărunte, prin intermediul studiilor geotehnice şi de stabilitate cu avizul unei comisii speciale. Rezultă astfel o dezvoltare prin adiţie, întâmplătoare, fără viziune de ansamblu, cu efecte mai degrabă negative în imaginea oraşului.

Îmi amintesc candoarea autorilor olandezi ai strategiei de dezvoltare economico-socială durabilă a Municipiului Iaşi, orizont 2020 (întocmită în 2008). Impresionaţi de colinele Iaşului, în Olanda oraşele sunt dezvoltate exclusiv pe terenuri plate (multe dintre ele sub nivelul mării), ei au propus în respectiva strategie ca oraşul întreg să se mute şi să se dezvolte pe văile dintre coline, lăsându-le pe acestea cu funcţiunea de zonă verde exclusivă. În schimb primele proiecte de dezvoltare a Iaşilor, după instalarea comuniştilor la putere, vizau contrariul, construirea pe platouri cu prezervarea centrului istoric, şi trasformarea văilor în imense parcuri cu amenajări hidrotehnice spectaculoase pe cursurile râurilor şi pârâurilor (zona Ciricului este rezultatul acestor viziuni).

În realitate, în lipsa proiectelor ample, oraşul se dezvoltă cum poate, cu stres şi nervi şi pe văi, şi pe platourile colinelor, şi pe versanţi, ca o curgere nestăpânită neomogenă, de interese diverse.

Consolidările cu resurse financiare guvernamentale din perioada comunistă se bazau, în principiu, pe drenarea versanţilor. Astăzi o tehnologie eficientă şi relativ sigură sunt piloţii de beton armat. Ei permit stabilizarea versantului prin priponirea lor în straturile de marnă stabile din adâncime. Chestiunea dificilă o reprezintă costurile, cine le suportă?!

Suprafeţele mari de teren şi locurile atractive în spaţiul urban fac din versanţi o ispită valabilă pentru orice dezvoltator. Deci, consolidarea prin pilotare a versanţilor poate fi realizată de posibilii dezvoltatori cu condiţia obţinerii unui coeficient de utilizare a terenului suficient de rentabil pentru amortizarea cheltuielilor suplimentare. Dacă principiul acesta este adevărat, şi este, atunci posibilitatea dezvoltării Iaşului prin valorificarea versanţilor este reală. Condiţionarea principală o reprezintă viziunea, calitatea proiectelor de ansamblu astfel încât valoarea estetică a imaginii oraşului să crească. Altfel spus, asemenea proiecte nu mai pot fi lăsate în seama mulţimii de mici dezvoltatori, ci ele trebuie pornite din perspectivă publică. Numai aşa o slăbiciune evidentă, dată de fragilitatea geotehnică a acestor terenuri poate fi transformată în forme urbane specifice, cu identitate puternică.

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Obsesiile microbiştilor români

Nicolae GRECU

Obsesiile microbiştilor români

„Ne-a furat arbitrul” şi „jucătorul X ne-a vândut la pariuri” sunt unele dintre acestea.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Episodul de azi, penultimul din această serie, conţine o succintă prezentare a confuziei medievale dintre denumirile istorice Dacia versus Danemarca, respectiv Dacus versus Danus, confuzie pe baza căreia autori contemporani construiesc ipoteze aberante, cu motivaţie „patriotică”, dar cu un puternic iz protocronist.

După Înviere

pr. Constantin STURZU

După Înviere

Cea mai importantă predică a Domnului a fost una fără cuvinte. A început în Ghetsimani, cu sudoarea Lui, care "s-a făcut ca picături de sânge" (Luca 22, 44) şi a continuat pe Cruce, până la gestul de a-Şi da duhul de bunăvoie, nu pentru că fusese biruit de moarte. 

Dezastru de sărbători

Alexandru CĂLINESCU

Dezastru de sărbători

Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

pulspulspuls

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Un amic cetitor atent atent ne-a pus ieri la dispoziţie această faină poză de campanie, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

În atenția DIICOT

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.