Cum decurg alegerile la UAIC pentru alegerea rectorului. La ora 14, s-a votat în proporție de 60,1% - UPDATE
UPDATE (22:52): Tudorel Toader: “La final de mandat de Rector al UAIC! Stimati colegi, Sunt on (...)
citeste totmarti, 19.03.2024
Frumuseţea urbei noastre datorează mult colinelor. Din mulţimea lor, Boris Crăciun identifică pe cele şapte semnificative: Repedea, Cetăţuia, Miroslava, Breazu, Copou, Ciric şi Tătăraşi. Centrul e dominat de mănăstirea Golia şi Mitropolie, iar pe cele din jur se ridică mănăstirile Cetăţuia şi Miroslava. Şi constructorii acestor monumente au avut în preocupare riscurile fundării pe terenurile instabile.
Este destul să le analizăm soluţiile de fundare, modul cum s-au comportat în timp, pentru a înţelege cât de pricepuţi erau. Desigur, în peisajul şi lumea tradiţională nu exista problema acutizată a versanţilor. Astăzi pentru acoperirea şi închiderea unei mici terase de la mansarda unei locuinţe unifamiliare este nevoie de ditamai studiul geotehnic şi de stabilitate pentru obţinerea avizului comisiei speciale şi după aceea, autorizaţie de construire.
Problema a apărut o dată cu vizibila curgere la vale a coastelor de dealuri pe parcursul dezvoltării intensive a structurilor urbane astfel încât, dacă odinioară colinele dominau spaţiul urban, astăzi mulţimea construcţiilor este definitorie. Guvernele comuniste alocau anual sume importante pentru consolidarea lor. Sper să nu greşesc, sume comparabile cu întregul buget anual de astăzi al primariei. Prin urmare versanţii puteau fi supravegheaţi. Echipe specializate de proiectanţi şi constructori cheltuiau cu folos aceşti bani. În contextul acela exista speranţa stopării alunecărilor de teren pentru a preveni producerea rănilor ireversibile pe obrazul oraşului.
Politica statului pentru problematica versanţilor din Iaşi era orientată spre proiecte de prevenţie întrucât, pentru posibilităţile tehnico-economice de atunci, construirea în zonele cu risc a fost considerată prea scumpă.
În planul urbanistic general al Iaşilor, rămas încă în vigoare, în mod artificial, după douăzeci şi cinci de ani de la realizarea lui, studiul de fundamentare geotehnic a fost întocmit de specialişti din Iaşi. Pe concluziile lui urbaniştii au reglementat suprafeţele de terenuri de pe versanţi cu indicatori supărători pentru proprietarii din zilele noastre: parcele minime construibile de 1500 mp, coeficienţi de utilizare a terenului de 0,3, procente de ocupare a terenului de maximum 15%. Ideea acestor restricţii este reducerea încărcării versanţilor în scopul eliminării riscurilor de alunecare. Este o idee fragilă. Indiferent de încărcarea versantului cu construcţii, indiferent dacă este împădurit sau nu, dacă e toloacă, păşune sau vie, pot apărea întotdeauna circumstanţe pentru catastrofe naturale ireparabile. Întrucât suprafeţele mari ale versanţilor, dar şi locul lor în spaţiul urban sunt definitorii pentru imaginea oraşului este evidentă necesitatea unor politici speciale concretizabile prin proiecte urbane ample. Cu perseverenţă, în timp, ele pot determina forme noi ale oraşului a căror calitate pot accentua identitatea oraşului.
Această importantă suprafaţă a oraşului este administrată astăzi cu greutate. Pe de o parte funcţionează frica de catastrofe posibile, o frică inhibatoare şi constrângătoare, pe de altă parte există presiunea investiţională din afacerile imobiliare pentru ocuparea acestor zone cu investiţii profitabile. Administrarea actuală a problemei se face punctual, pe investiţii mărunte, prin intermediul studiilor geotehnice şi de stabilitate cu avizul unei comisii speciale. Rezultă astfel o dezvoltare prin adiţie, întâmplătoare, fără viziune de ansamblu, cu efecte mai degrabă negative în imaginea oraşului.
Îmi amintesc candoarea autorilor olandezi ai strategiei de dezvoltare economico-socială durabilă a Municipiului Iaşi, orizont 2020 (întocmită în 2008). Impresionaţi de colinele Iaşului, în Olanda oraşele sunt dezvoltate exclusiv pe terenuri plate (multe dintre ele sub nivelul mării), ei au propus în respectiva strategie ca oraşul întreg să se mute şi să se dezvolte pe văile dintre coline, lăsându-le pe acestea cu funcţiunea de zonă verde exclusivă. În schimb primele proiecte de dezvoltare a Iaşilor, după instalarea comuniştilor la putere, vizau contrariul, construirea pe platouri cu prezervarea centrului istoric, şi trasformarea văilor în imense parcuri cu amenajări hidrotehnice spectaculoase pe cursurile râurilor şi pârâurilor (zona Ciricului este rezultatul acestor viziuni).
În realitate, în lipsa proiectelor ample, oraşul se dezvoltă cum poate, cu stres şi nervi şi pe văi, şi pe platourile colinelor, şi pe versanţi, ca o curgere nestăpânită neomogenă, de interese diverse.
Consolidările cu resurse financiare guvernamentale din perioada comunistă se bazau, în principiu, pe drenarea versanţilor. Astăzi o tehnologie eficientă şi relativ sigură sunt piloţii de beton armat. Ei permit stabilizarea versantului prin priponirea lor în straturile de marnă stabile din adâncime. Chestiunea dificilă o reprezintă costurile, cine le suportă?!
Suprafeţele mari de teren şi locurile atractive în spaţiul urban fac din versanţi o ispită valabilă pentru orice dezvoltator. Deci, consolidarea prin pilotare a versanţilor poate fi realizată de posibilii dezvoltatori cu condiţia obţinerii unui coeficient de utilizare a terenului suficient de rentabil pentru amortizarea cheltuielilor suplimentare. Dacă principiul acesta este adevărat, şi este, atunci posibilitatea dezvoltării Iaşului prin valorificarea versanţilor este reală. Condiţionarea principală o reprezintă viziunea, calitatea proiectelor de ansamblu astfel încât valoarea estetică a imaginii oraşului să crească. Altfel spus, asemenea proiecte nu mai pot fi lăsate în seama mulţimii de mici dezvoltatori, ci ele trebuie pornite din perspectivă publică. Numai aşa o slăbiciune evidentă, dată de fragilitatea geotehnică a acestor terenuri poate fi transformată în forme urbane specifice, cu identitate puternică.
Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |