vineri, 29.03.2024
Frumuseţea urbei noastre datorează mult colinelor. Din mulţimea lor, Boris Crăciun identifică pe cele şapte semnificative: Repedea, Cetăţuia, Miroslava, Breazu, Copou, Ciric şi Tătăraşi. Centrul e dominat de mănăstirea Golia şi Mitropolie, iar pe cele din jur se ridică mănăstirile Cetăţuia şi Miroslava. Şi constructorii acestor monumente au avut în preocupare riscurile fundării pe terenurile instabile.
Este destul să le analizăm soluţiile de fundare, modul cum s-au comportat în timp, pentru a înţelege cât de pricepuţi erau. Desigur, în peisajul şi lumea tradiţională nu exista problema acutizată a versanţilor. Astăzi pentru acoperirea şi închiderea unei mici terase de la mansarda unei locuinţe unifamiliare este nevoie de ditamai studiul geotehnic şi de stabilitate pentru obţinerea avizului comisiei speciale şi după aceea, autorizaţie de construire.
Problema a apărut o dată cu vizibila curgere la vale a coastelor de dealuri pe parcursul dezvoltării intensive a structurilor urbane astfel încât, dacă odinioară colinele dominau spaţiul urban, astăzi mulţimea construcţiilor este definitorie. Guvernele comuniste alocau anual sume importante pentru consolidarea lor. Sper să nu greşesc, sume comparabile cu întregul buget anual de astăzi al primariei. Prin urmare versanţii puteau fi supravegheaţi. Echipe specializate de proiectanţi şi constructori cheltuiau cu folos aceşti bani. În contextul acela exista speranţa stopării alunecărilor de teren pentru a preveni producerea rănilor ireversibile pe obrazul oraşului.
Politica statului pentru problematica versanţilor din Iaşi era orientată spre proiecte de prevenţie întrucât, pentru posibilităţile tehnico-economice de atunci, construirea în zonele cu risc a fost considerată prea scumpă.
În planul urbanistic general al Iaşilor, rămas încă în vigoare, în mod artificial, după douăzeci şi cinci de ani de la realizarea lui, studiul de fundamentare geotehnic a fost întocmit de specialişti din Iaşi. Pe concluziile lui urbaniştii au reglementat suprafeţele de terenuri de pe versanţi cu indicatori supărători pentru proprietarii din zilele noastre: parcele minime construibile de 1500 mp, coeficienţi de utilizare a terenului de 0,3, procente de ocupare a terenului de maximum 15%. Ideea acestor restricţii este reducerea încărcării versanţilor în scopul eliminării riscurilor de alunecare. Este o idee fragilă. Indiferent de încărcarea versantului cu construcţii, indiferent dacă este împădurit sau nu, dacă e toloacă, păşune sau vie, pot apărea întotdeauna circumstanţe pentru catastrofe naturale ireparabile. Întrucât suprafeţele mari ale versanţilor, dar şi locul lor în spaţiul urban sunt definitorii pentru imaginea oraşului este evidentă necesitatea unor politici speciale concretizabile prin proiecte urbane ample. Cu perseverenţă, în timp, ele pot determina forme noi ale oraşului a căror calitate pot accentua identitatea oraşului.
Această importantă suprafaţă a oraşului este administrată astăzi cu greutate. Pe de o parte funcţionează frica de catastrofe posibile, o frică inhibatoare şi constrângătoare, pe de altă parte există presiunea investiţională din afacerile imobiliare pentru ocuparea acestor zone cu investiţii profitabile. Administrarea actuală a problemei se face punctual, pe investiţii mărunte, prin intermediul studiilor geotehnice şi de stabilitate cu avizul unei comisii speciale. Rezultă astfel o dezvoltare prin adiţie, întâmplătoare, fără viziune de ansamblu, cu efecte mai degrabă negative în imaginea oraşului.
Îmi amintesc candoarea autorilor olandezi ai strategiei de dezvoltare economico-socială durabilă a Municipiului Iaşi, orizont 2020 (întocmită în 2008). Impresionaţi de colinele Iaşului, în Olanda oraşele sunt dezvoltate exclusiv pe terenuri plate (multe dintre ele sub nivelul mării), ei au propus în respectiva strategie ca oraşul întreg să se mute şi să se dezvolte pe văile dintre coline, lăsându-le pe acestea cu funcţiunea de zonă verde exclusivă. În schimb primele proiecte de dezvoltare a Iaşilor, după instalarea comuniştilor la putere, vizau contrariul, construirea pe platouri cu prezervarea centrului istoric, şi trasformarea văilor în imense parcuri cu amenajări hidrotehnice spectaculoase pe cursurile râurilor şi pârâurilor (zona Ciricului este rezultatul acestor viziuni).
În realitate, în lipsa proiectelor ample, oraşul se dezvoltă cum poate, cu stres şi nervi şi pe văi, şi pe platourile colinelor, şi pe versanţi, ca o curgere nestăpânită neomogenă, de interese diverse.
Consolidările cu resurse financiare guvernamentale din perioada comunistă se bazau, în principiu, pe drenarea versanţilor. Astăzi o tehnologie eficientă şi relativ sigură sunt piloţii de beton armat. Ei permit stabilizarea versantului prin priponirea lor în straturile de marnă stabile din adâncime. Chestiunea dificilă o reprezintă costurile, cine le suportă?!
Suprafeţele mari de teren şi locurile atractive în spaţiul urban fac din versanţi o ispită valabilă pentru orice dezvoltator. Deci, consolidarea prin pilotare a versanţilor poate fi realizată de posibilii dezvoltatori cu condiţia obţinerii unui coeficient de utilizare a terenului suficient de rentabil pentru amortizarea cheltuielilor suplimentare. Dacă principiul acesta este adevărat, şi este, atunci posibilitatea dezvoltării Iaşului prin valorificarea versanţilor este reală. Condiţionarea principală o reprezintă viziunea, calitatea proiectelor de ansamblu astfel încât valoarea estetică a imaginii oraşului să crească. Altfel spus, asemenea proiecte nu mai pot fi lăsate în seama mulţimii de mici dezvoltatori, ci ele trebuie pornite din perspectivă publică. Numai aşa o slăbiciune evidentă, dată de fragilitatea geotehnică a acestor terenuri poate fi transformată în forme urbane specifice, cu identitate puternică.
Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |