
Vineri e Valentine’s Day, când se sărbătorește iubirea. Normal ar fi să o sărbătorim zilnic, nu o dată pe an, într-o lună moartă pe partea vânzărilor, în care, fără așa eveniment, românii și-ar drămui banii până dă ștevia. Ce legătură are februarie cu iubirea, că ori e frig, ca acum, iar izmenele și paltoanele omoară pasiunea, ori e glod și duduile sunt mai preocupate de mop decât de inimioare? Că tot veni vorba despre simboluri roz: cele mai multe (din plastic, pluș, plutoniu, vată, câlți etc.) vin din China, unde, în loc de Valentin, o fi vreun zeu al orezului, ceva, numit Wa Lin Tin.
Cunoaștem importanța iubirii în evoluția umanității, dar într-o democrație e posibil ca și alte sentimente să țipe că se simt discriminate și că n-au sărbătorile lor, cu simboluri inspirate tot de organe omenești. Să fie, de pildă, sărbătoarea furiei, la care să se ofere femeilor daruri cu imprimeuri în formă de colecist, a disprețului (un simbol în formă de deget), a plictiselii ori a rușinii (aici e o problemă cu simbolul: dacă iubirea se simte în inimă, la rușine ar trebui un simbol în formă de partea moale, că acolo simt unii jena). Pesemne că nu există o sărbătoare a inteligenței, fiindcă s-ar oferi daruri în formă de creier, cu circumvoluțiuni care adună praf, iar doamnele ar fi nevoite să pornească și mai des aspiratorul…
Așadar, Valentine’s Day e cu roz și cu inimi, deci sfârșitul acestei săptămâni va musti de evenimente romantice, mai ales pe perechi. Suntem convinși că domnul care își invită aleasa la un local, pentru o seară în doi, cu lumânări pe masă ca la priveghi sau la pană de curent, nu va comanda „Băiete, fii amabil, două ostropeluri de inimioare!”. Ar fi normal ca simbolul sărbătorii să fie ceafa de porc cu cartofi prăjiți și murături asortate, lângă frapiera plină.
Crăciunul e cu Moșul și nelipsitul său spiriduș Hrușcă, iar Paștele este cu iepurele care face ouă, deși e mamifer. Valentine’s Day a fost sărbătoarea unor martiri din perioada prigonirii creștinilor (Valentinus Romae sau Valentin din Terni), dar cum amintirea acestora nu sugera veselie și nu încuraja vânzările s-a trecut la o abordare mai comercială. Tot așa o fi fost și cu strămoșii noștri care ne-au lăsat mărțișorul, fără să prevadă că se va ajunge la „De Mărțișor, televizor, aspirator și fierbător!” sau „Trezește natura la viață cu aparatul de alungat șoareci, șobolani și alți dăunători din gospodărie!”.
Luna februarie promovează iubirea ca un știrb care face reclamă la pastă de dinți, dar pe de-o parte e bine că s-a nimerit sărbătoarea asta în februarie: dacă ar fi fost prin primăvară, când se trezesc sentimentele și motanii miorlăie pe acoperișuri, sigur ar fi pus laba pe ea politicienii, să o utilizeze în campaniile pentru locale, iar țara ar fi pârâit sub povara afișelor și bannerelor roz ori roșii, de amor, cu inimioare și sloganuri de iubire, gen „Partidul nostru vă iubește!”. Până vineri, de Valentine’s Day, aveți timp să faceți un împrumut, să vă vindeți un rinichi sau chiar pe toți trei sau patru, câți aveți, și să cumpărați daruri pentru femeile iubite, cam așa:
Cupiditate în numele lui Cupidon
Clar, rolul sărbătorii de Valentine’s Day este de a mai da o mână de ajutor comercianților cu marfă multă nevândută. După cum de Crăciun s-a cumpărat cam orice produs a avut pe el sau pe ambalaj steluțe, crenguțe, ceva cu roșu-verde și un strop de ler, de Ziua Îndrăgostiților s-ar putea vinde orice, cu condiția să aibă elemente care să sugereze iubirea. Se pare că pe rafturi există deja următoarele produse:
* Lopată de deszăpezit pentru Valentine’s Day. La cum a fost vremea, lopețile pentru zăpadă nu s-au vândut până acum; vopsit în roz, produsul a fost redenumit, tematic, „Lopată presărat petale flori cale femeie iubită Ziua Îndrăgostiților”.
* Moș Crăciun mare (1.95 metri), de pus în fața casei. I s-a demontat tolba, i s-a tuns barba și a fost redenumit Moș Valentin. Exemplarele nevândute se vor pune din nou în magazine ceva mai târziu, cu numele nou de „Dragobete mare”.
* Set „Plugușorul” pentru urători, compus din buhai, harapnic și zurgălăi. Componentele au primit funde roșii din mătase, pe pielea buhaiului s-au lipit abțibilduri cu inimioare, iar setul se numește acum „Trusă trubadur serenade femei iubite model Romeo”.
* Lanțuri antiderapante. La fel ca lopata pentru deszăpezit, acestea nu s-au vândut și nici nu se schimbă moda lanțurilor antiderapante de la an la an, să zici că trebuie altele, trendy. Se pot vinde drept lănțișoare pentru femeile iubite cu gâtul mai gros, dar nu sfătuim pe nimeni să ofere așa ceva: doamnele cu gâtul gros au, de obicei, și pumnul mare!
* Rotopercutor de amor. Are mânerul roz, după ce a fost înfășurat în leucoplast, ca să nu mai facă meseriașii bătături în palmă, așadar se poate oferi în dar femeii iubite, să se răzbune pe vecinul ei cretin, care dă găuri cu bormașina în toiul nopții, să monteze etajere.
* Topor de amor. Un topor e oricând binevenit la casa omului, chiar dacă acesta nu are lemne de tăiat: se poate fixa pe perete, ca un pitoresc ornament rustic inspirat din „Baltagul”, și nu mai vorbim de efectul psihologic produs prin simpla prezență, în cazul unui conflict de idei. Cel de Valentine’s Day (pentru soacrele dragi) are culori tematice: pete roșii pe tăiș.
* Vin de iubire. Asortat cu Ziua Îndrăgostiților este cel roz, care poate fi amestec de resturi de roșu și alb din butoaie sau chiar rose. Și un sfat chiar pe bune: dacă vreți rose, uitați-vă la etichetă, că aici nu mai merge treaba cu vinul vechi cel bun. Nu vă bucurați că ați descoperit pe un raft de prăvălie un rose din 1995: este exact ca și cum ați găsi un parizer din același an! Mai bine cumpărați bere, deși e galbenă, culoarea geloziei. Poftă bună!
Publicitate și alte recomandări video