Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Ursul de la Dobrovăț: nu a fost văzut, dar face furori în zonă

GALERIE
urs
  • urs
- +

Mai multe urme au fost găsite în Pădurea Dobrovăţ, dar până ieri nimeni nu a observat patrupedul. Ar fi prima dată când un asemenea animal ajunge liber în judeţul nostru, deşi, spun experţii în domeniul cinegetic, acesta nu este arealul lor

Imagini cu urme lăsate de un animal de talie mare în Pădurea Bârnova-Dobrovăţ au stârnit rumoare, dar şi temeri: să fie vorba de un urs? Fotografiile publicate cu două zile în urmă pe pagina de Facebook "Codrii Iaşilor – cunoaştem, preţuim, păstrăm" sunt clare şi destul de convingătoare. Potrivit administratorului paginii, pozele ar fi fost făcute de un inginer silvic în partea de sud a pădurii, aproape de limita cu judeţul Vaslui. Foarte probabil, sunt "urme de urs tânăr. În special cele cinci degete clar vizibile, şi călcătura de plantigrad, cu «călcâi» impregnat, sunt semne distinctive", constată sursa citată, care menţionează că a consultat mai mulţi specialişti.

Direcţia Silvică Iaşi a confirmat că "urmele de animal identificate ar putea fi de urs", iar zona unde au fost descoperite este în extravilanul comunei Dobrovăţ, la 1,7 km de satul reşedinţă şi la 3 km de satul Cujba din comuna vasluiană Tăcuta. Graniţa dintre judeţele Iaşi şi Vaslui urmează în mare măsură limita pădurii şi trece printre cele două localităţi. Până ieri, nu a fost observat vreun urs în libertate în pădurea de la Dobrovăţ, dar, dacă se confirmă prezenţa unuia sau a mai multor exemplare, cei de la Ocolul Silvic Dobrovăţ trebuie să anunţe la Direcţie.

Citește și: Urs în judetul Iaşi? Urme ciudate în zona Dobrovăţ, făcute publice de un inginer silvic

Anul trecut, un urs rătăcit a fost filmat alergând pe un câmp din comuna Havârna, în partea de nord a judeţului Botoşani (VIDEO). Autorităţile au anunţat atunci că animalul ajunsese acolo venind dinspre pădurile din Ucrainei. Este posibil, aşadar, ca şi în judeţul nostru să apară urşi?

Nu s-a întâmplat, dar e posibil

Vânători cu vechime intervievaţi de reporterii Ziarului de Iaşi spun că nu s-a întâmplat să ajungă vreun urs pe aici, dar că acest lucru este posibil, în primul rând pe fondul înmulţirii lor, dat fiind că sunt animale protejate. Înainte de înăsprirea condiţiilor de vânătoare, cu 5-6 ani în urmă, în România exista o populaţie de până la 10 mii de urşi. Până acum, numărul lor aproape că s-a dublat, ne-a spus Ion Urcaciu, expert în management cinegetic. Cum ursul îşi stabileşte deseori teritoriul, e posibil ca exemplarele care pierd lupta în faţa celor mai puternice să migreze. Pe de altă parte, ursul se stabileşte în locurile unde îşi găseşte uşor hrană, cum ar fi ghenele de gunoi.

Urma de urs găsită la Dobrovăț

Pe primarul comunei Dobrovăţ l-am găsit în toiul unei discuţii cu pădurari din zonă, despre urmele găsite. Totuşi, nici Cătălin Martinuş, nici interlocutorii săi nu au auzit să fi ajuns vreodată urşi în această parte de ţară. "Nu vrem să stârnim panică, dar, în cazul în care, ferească Dumnezeu!, se confirmă prezenţa unui urs, să nu se întâmple vreo nenorocire", ne-a spus el. Primarul nu exclude ca, dacă există în Pădurea Dobrovăţ, exemplarul să fi fost relocat nu tocmai legal dintr-o zonă unde a creat probleme. "Altfel, nu văd cum ar fi putut să ajungă aici", a adăugat el.

Pe de altă parte, în zona Iaşului, au fost văzute animale care nu îşi au arealul aici, precum cerbi lopătari, şacali şi chiar enoţi.

Măsuri preventive

Cei de la Codrii Iaşilor nu exclud nici ei ca în Pădurea Dobrovăţ să se fi stabilit vreun urs, dar minimalizează şansele să se întâmple aşa ceva, pentru că este "o pădure cu multă activitate, de la exploatări la activitatea recreativă, şi care nu e conectată şi nu se află în apropierea unui corp de pădure mai mare unde să se poată retrage".

"Este motiv să nu mai ieşim la pădure? Deloc! Vom continua să ieşim şi acest sfârşit de săptămână. Ca precauţie, în zonele cu vizibilitate redusă puteţi avea grijă să faceţi zgomot (vorbitul puţin mai tare e mai mult decât suficient şi dovedit ca foarte eficient), iar dacă ieşiţi cu câine, ţineţi-l în lesă. Un urs rătăcit se va retrage imediat când simte omul, dar un câine îl poate urmări, hărţui şi provoca. Dacă, absolut improbabil, chiar vedeţi ursul, retrageţi-vă încet cu faţa spre animal. În special dacă sunteţi aproape de o localitate, sunaţi la 112 după ce aţi ajuns la o distanţă respectabilă. Autorităţile din zonă pot lua câteva măsuri de precauţie suplimentare, în special dacă sunt tomberoane cu resturi menajere lângă pădure, stupi duşi în pădure sau animale păscute liber în lizieră", menţionează sursa citată. 

Statul plăteşte deja despăgubiri pentru atacurile urşilor

La sfârşitul săptămânii trecute, un bărbat din Văleni, judeţul Harghita, a ajuns la spital după ce a fost atacat de un urs. Site-ul G4media îl citează pe preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, care a declarat că victima va beneficia gratuit de un avocat dacă doreşte să ceară despăgubiri statului român. "Proprietarul urşilor din România este statul român", a adăugat şeful CJ Harghita.

Într-un proces similar, o instanţă din acelaşi judeţ a acordat deja la începutul lunii martie despăgubiri de 20 de mii de euro unei alte victime – care, de asemenea, a necesitat o intervenţie chirurgicală după ce a fost atacată de un urs anul trecut, pe 3 iulie. Incidentul s-a petrecut în vecinătatea locuinţei, în localitatea Tulgheş (la câţiva kilometri de Ceahlău), iar norocul a fost că fiul victimei, care este vânător, a auzit strigătele tatălui şi a ieşit din casă trăgând cu puşca în aer. Nemulţumit de verdictul Tribunalului Harghita, Ministerul Mediului a declarat apel.

O primă sentinţă de acest fel, pronunţată tot în Harghita şi menţinută în parte de Curtea de Apel din Tg. Mureş a obligat anul trecut Ministerul Mediului la plata în solidar cu AJVPS a 15 mii de euro despăgubiri unui bărbat care a fost atacat de urs în gara localităţii Băile Tuşnad în 2018.

Pe de altă parte, în ultimii câţiva ani au fost şi cazuri în care oamenii atacaţi de urşi nu au supravieţuit.

Citește și: Șacalii aurii au făcut prăpăd la câțiva kilometri de Iași: 40 de oi măcelărite

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri