anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Vacanţele muzicale de la Piatra Neamţ (I)

GALERIE
Alex Vasiliu
  • Alex Vasiliu
- +

Însemnările de astăzi pot începe cu o întrebare: este bine că există pe meleagurile româneşti atâtea festivaluri? Răspunsul nu poate fi, în principiu, decât afirmativ. Deşi inflaţia acestor întâmplări (şi în domeniul artistic) poate slăbi interesul publicului, care nu mai percepe la adevăratele dimensiuni semnificaţiile de eveniment, există spaţiu de desfăşurare pentru oricine are idei interesante, originale.

Important este impactul cultural, formativ, dincolo de arhi-invocatul motiv al distracţiei. Dacă acest obiectiv este respectat, se poate spera la atingerea performanţei devenită în timp valoare istorică. Sunt calităţile asigurate de organizatorii Vacanţelor muzicale de la Piatra Neamţ, ajunse în chiar aceste zile la o jumătate de secol de existenţă.

Ca întotdeauna în cazul excepţiilor de la regulă, meritul aparţine unei/unor personalităţi cu iniţiativă, pasiune şi energie, aflate la locul potrivit, în momentul potrivit. În 1971, rectorul Conservatorului din Iaşi, profesorul şi compozitorul Achim Stoia, era apreciat de societatea muzicală românească, de autorităţi ca dirijor, creaţiile sale fiind intens programate în concerte simfonice şi corale, în programe radio-televizate. Calităţile de conducător inteligent, talentat, eficace, al unor instituţii muzicale cum erau Filarmonica, apoi Conservatorul din Iaşi, pentru care a ales câţiva dintre cei mai merituoşi absolvenţi ai Conservatorului bucureştean, grija sa neobosită pentru cultivarea valorii, obiceiul de a-şi alege colaboratori apropiaţi muzicieni competenţi, cu nume impus în societatea muzicală, capabili să servească interesele pedagogice şi artistice ale instituţiilor numite - totul a constituit baza ridicării a ceea ce pot fi considerate, din perspectivă istorică, monumente ale vieţii muzicale. Pentru că am amintit talentul, înţelepciunea sa de a-şi atrage colaboratori pe măsură, amintesc imediat numele lui Ion Baciu, în 1971 respectat în ţară ca organizator şi dirijor al orchestrei Filarmonicii din Ploieşti, din 1962 ca dirijor al ansamblului simfonic ieşean, profesor la Conservator, întemeietor (în 1968) al noii orchestre filarmonice din Iaşi, comentată elogios de toţi cronicarii importanţi, deja documentată în înregistrări audio-video, cu prime turnee peste hotare. Dacă adaug numele profesorului Mihail Cozmei, om al condeiului dedicat evaluării prezentului şi luminării trecutului muzical românesc, spirit lucid, fin diplomat - sper să fi descris cât mai aproape de adevăr echipa iniţiatorilor „Vacanţelor muzicale de la Piatra Neamţ”. 

Caracteristicile politicii regimului comunist, la care în 1971 se adăugaseră, din nefericire, directivele noii „revoluţii culturale” impuse de N. Ceauşescu, au silit, în principiu, pe oricine a mai avut în acel an idei şi initiative, să se adapteze la realitate. Adaptarea însemnând găsirea unor soluţii prin care „adeziunea la noile imperative” să mascheze existenţa unor evenimente cât mai puţin posibil afectate de ideologie. Spre a evita practica agricolă impusă studenţilor la sfârşitul fiecărui an universitar, echipa Stoia-Baciu-Cozmei a inventat practica profesională timp de două săptămâni la Piatra Neamţ sub denumirea de „Vacanţe muzicale”. Formula s-a dovedit ingenioasă, viabilă: autorităţile politice au acceptat cuvântul „vacanţe” legat de cuvântul „practică” deoarece, conform proiectului, erau prevăzute ore de repetiţie ale formaţiilor muzicale, cursuri de compoziţie, recitaluri, concerte. De aici, mai departe, s-au evidenţiat grija echipei organizatoare de la Iaşi pentru a fi atrase în „vacanţă” personalităţi de prim rang ale muzicii româneşti, s-a evidenţiat strădania reuşită a instituţiilor de la Piatra Neamţ de a le oferi tuturor condiţii cât mai bune de muncă şi relaxare. Aş putea folosi tot spaţiul tipografic ce îmi rămâne la dispoziţie reproducând doar selectiv lista soliştilor, compozitorilor, muzicologilor şi publiciştilor importanţi ce se reuneau la fiecare sfârşit de iunie-început de iulie în Piatra Neamţ. Regretând mult omisiunile, îi amintesc doar pe violonistul Ştefan Ruha, pianiştii Sofia Cosma, Dan Grigore, dirijorii Emanuel Elenescu, Ion Baciu, Corneliu Calistru, Ovidiu Bălan, muzicologii Zeno Vancea, George Pascu, Vasile Tomescu, compozitorii Miariam Marbé, Roman Vlad, Ştefan Niculescu, Pascal Bentoiu, Dumitru Capoianu, tenorul Ludovic Spiess. Dacă ar fi fost înregistrate audio, expozeurile muzicologilor şi compozitorilor amintiţi şi-ar fi meritat locul între coperţi de carte, iar multe dintre recitalurile camerale şi concertele simfonice ar fi putut deveni, datorită memoriei discului, documente de preţ ale artei interpretative româneşti. Sala Teatrului Tineretului, sala muzeului, esplanada Cetăţii Neamţului au păstrat, parcă, peste ani vocile tinere, splendide, ale sopranei Nelly Miricioiu, mezzo-sopranei Mariana Cioromila (atunci studente ale Conservatorului ieşean), ale cvartetului de coarde „Voces”, ale formaţiei corale „Cantores Amicitiae”, ale duo-ului Alexandru Moroşanu (violoncel) - Tatiana Moroşanu (pian), ale sopranelor Marina Krilovici şi Delia Costea. Amintind cvartetul „Voces”, prezent la „Vacanţe” încă din primii ani de existenţă muzicală, trebuie subliniată importanţa debutului unor alcătuiri instrumentale studenţeşti, care au înţeles şi la Piatra Neamţ importanţa verificării stadiului de pregătire în prezenţa publicului, munca neobosită, jertfa de sine fără de care nu se poate atinge longevitatea artistică. „Voces”, „Cantores amicitiae” au rezistat decenii la rând, alte formaţii instrumentale pe care le-am admirat la Piatra Neamţ şi la Iaşi au fost învinse de nevoinţele generale şi personale ale vieţii. Dar amintirea recitalurilor, a concertelor susţinute a rămas de neşters, ceea ce validează experienţa, conştiinciozitatea şi măiestria pedagogică a celor ce le-au vegheat devenirea muzical-artistică.  

Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Admitere nouă, obiceiuri vechi

Ioan Alexandru TOFAN

Admitere nouă, obiceiuri vechi

În lipsa unor criterii ferme cu privire la viaţa academică şi a unor planuri solide de viaţă, absolvenţii de liceu nici nu au la îndemână prea multe temeiuri pentru a decide ce vor studia ca studenţi. Astfel, argumentul îmbulzelii devine oarecum convingător.

opinii

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Codrin Liviu CUȚITARU

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

Perpetuum praedictionem

Bogdan ILIESCU

Perpetuum praedictionem

The best way to predict the future is to create it. (Cel mai bun mod să prezici viitorul este să îl creezi.) Peter Drucker

Provincialismul trufaş al capitalei

Florin CÎNTIC

Provincialismul trufaş al capitalei

Într-una dintre postările sale educative de pe FB, Dan Alexe sublinia că toţi avem accent şi că cel valah, „dă Bucureshti”, e unul dintre cele mai caraghioase, graiul obişnuit al respectivilor aborigeni fiind şi plin de greşeli de acord. Căci a fi provincial nu e o chestiune de plasare geografică, ci de educaţie, nu?

pulspulspuls

Concediu la secret pentru famiglia premarelui

Concediu la secret pentru famiglia premarelui

’Neaţa bună, dragi cetitori! Am vrut pe astăzi să vă spunem una faină cu premarele Mihăiţă al nostru, dar n-o mai spunem căci, din ce am auzit, omul şi-a luat famiglia şi a şters-o în concediu. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.