Muzicologilor, compozitorilor pe care i-am numit în prima parte a acestor însemnări le-au urmat interpreţi de renume, îi amintesc acum doar pe soprana Maria Slătinaru-Nistor, pe tenorul Ludovic Spiess, pe dirijorul Marin Constantin, invitaţi spre a susţine cursuri de măiestrie în tehnica şi arta cântului vocal, pentru solişti şi membri ai ansamblurilor corale. S-a dezvoltat conceptul reprezentării cât mai multor genuri muzicale. Spicuiesc din programul ediţiei 1982 spectacolul de operă „Căruţa cu paiaţe” de Mansi Barberis, producţie a orchestrei simfonice şi a corului Conservatorului „George Enescu” din Iaşi dirijate de Corneliu Calistru, în scenografia lui Nicolae Vericeanu şi regia lui Dumitru Tabacaru - nume de rezonanţă ale teatrului liric ieşean. De altfel, aproape că nu era ediţie a „Vacanţelor...” fără participarea orchestrei Conservatorului ieşean. De pildă, în 1985 programul ansamblului a fost dirijat de studentul Ioan Dobrinescu, apreciatul orchestrator de astăzi, cel din 1990, condus de George Vintilă, i-a avut ca solişti pe clarinetistul Mihai Ailenei, violoncelistul Filip Papa şi pianista Dana Dogaru, nume respectate ale scenelor româneşti şi de peste hotare, iar în 1993 bagheta a fost deţinută de Gheorghe Costin. Dacă înainte de 1989 au putut fi ascultate vedete autentice ale muzicii populare numai din România, cum au fost Angela Moldovan şi Dumitru Fărcaş, după aceea au fost invitaţi Ioan Bocşa, Grigore Leşe, studenţii secţiei de canto de la Conservatorul „Gavriil Musicescu” din Chişinău. Memorabil a rămas spectacolul „Obârşii”, prezentat în 1995 de Ansamblul folcloric al Academiei de muzică din Cluj-Napoca sub conducerea muzicală a lui Ioan Haplea.

Un adevărat eveniment, inedit, spectacular, a fost întâlnirea pe scenă a ansamblurilor de percuţie pregătite de Grigore Pop (la Academia de muzică din Cluj) şi Florian Simion (la, atunci, Academia de arte din Iaşi).

Şi jazz-ul a intrat în atenţia organizatorilor prin concertele formaţiilor „Bega Blues Band”, „Claves Percussion Quartet”, „Harmony Brass Quintet” (ambele din Cluj-Napoca), Cvartetul Mircea Tiberian, pianistul Romeo Cozma, cântăreaţa Luiza Zan. Nu au lipsit din programele ediţiilor mai recente muzica barocă, formaţiile de rock, recitalurile soliştilor români de operă renumi pe plan internaţional, cum este soprana Elena Moşuc.

Şi organizatorii „Vacanţelor...” au fost afectaţi după 1989 de problemele financiare, astfel că practica studenţească din anii trecuţi s-a transformat într-un festival de mai mică durată (prima ediţie a durat de la 15 august la 10 septembrie 1972!), însă cu aceeaşi dorinţă de reprezentare pe cât posibil mai largă a genurilor muzicale, de atragere a publicului.

Am notat titluri de programe, nume de muzicieni din arhiva personală, din volumul Patruzeci de ani de Vacanţe Muzicale la Piatra Neamţ. File de istorie culturală, realizat de Valentin Andrei. Nu toate manifestările muzical-artistice româneşti de o asemenea amploare şi longevitate au avut norocul să fie documentate atât de minuţios. Tot ce s-a întâmplat sub acest titlu din 1972 până în 2011 poate fi aflat din cele 477 de pagini ale volumului. Spre lauda sa, autorul nu a întocmit doar lista tuturor programelor, ci s-a dedicat muncii laborioase de istoriograf, şi cu mijloacele publicistului, reţinând amintirile, evocările celor implicaţi de la bun început în organizare, descriind epoci istorice, oferind cititorului portrete substanţiale ale personalităţilor invitate la cursuri, la recitaluri, la concerte, la spectacole lirice şi dramatice. Sunt reţinute între coperţile volumului informaţiile, detaliile oferite de primii organizatori din Piatra Neamţ: Constantin Alupului,  Gheorghe Bunghez, Cornel Nicoară. Exactitatea informaţiilor păstrate în listele cu date, autori, titluri de lucrări, nume de interpreţi, locuri de desfăşurare - este încălzită prin evocările celor care au organizat şi ale unor muzicieni programaţi de-a lungul anilor, prin opiniile de cronicar publicate în presă. La fel de atractivă este selecţia generoasă de fotografii, în care îi regăsim pe studenţii de ieri, deveniţi nume ale artei muzicale româneşti şi internaţionale, pe maeştrii care ne-au încântat, ne-au modelat ani la rând.

Bineînţeles, munca atât de importantă de istoriografie muzicală a domnului Valentin Andrei se cuvine continuată pentru ca astăzi, în an semicentenar, să avem parcursul complet al „Vacanţelor...”, iar tânăra generaţie să ştie ce s-a realizat mai valoros în fiecare an la Piatra Neamţ. Se cuvin apreciate la superlativ consecvenţa şi eforturile Centrului pentru arte şi cultură „Carmen Secularae”, ale Consiliului Judeţean Neamţ de a perpetua festivalul devenit o emblemă culturală a locului.       

Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor