Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 9

Echipa de la Örebro a modificat genetic bacteria E. coli cu o parte din virusul HIV în încercarea de a obține un vaccin care să aibă succes împotriva infecției cu virusul imunodeficienței umane.

Nikolai Scherbak, doctor în biologie la Universitatea Örebro, s-a întors în Suedia după ce a participat la o conferință în Africa de Sud, unde a prezentat un studiu care sporește șansele de a dezvolta un vaccin împotriva HIV.

Împreună cu alți cercetători, el a modificat genetic bacteria probiotică E. coli cu o parte din virusul HIV.

O lucrare care prezintă această cercetare a fost publicată recent în revista Microbial Cell Factories.

„Aplicând o tehnologie avansată, inserăm secvențe de ADN într-un loc specific din bacterie. Folosim o parte a virusului HIV care nu este infecțioasă, dar care totuși declanșează organismul să producă anticorpi neutralizanți”, a explicat prof. Nikolai  Scherbak.

Bacteria E. coli trăiește în intestinele organismului uman și ale animalelor, iar unele variante provoacă mai multe tipuri de infecții. Cu toate acestea, există, de asemenea, variante benefice ale bacteriei care pot contribui la o floră intestinală mai bună. Una dintre acestea, o bacterie E. coli probiotică din tulpina Nissle, a fost folosită de cercetătorii de la Örebro în cadrul studiului.

„Bacteriile pe care le-am folosit sunt vândute ca suplimente alimentare în Germania, dar, din câte știu, nu sunt disponibile în Suedia. Aceste suplimente sunt recomandate persoanelor care au sindromul colonului iritabil (IBS) sau alte tulburări de stomac”, a precizat cercetătorul

HIV este virusul care poate duce la boala imunodeficitară mortală SIDA (sindromul imunodeficienței umane dobândite), pentru care nu există în prezent tratament. Cu toate acestea, există terapii medicamentoase pentru tratamentul HIV, care permit persoanelor infectate să trăiască fără simptome și fără riscul de a transmite boala.

O persoană infectată cu HIV trebuie să ia medicamente antiretrovirale pentru tot restul vieții și la un cost pe care nu toată lumea și-l poate permite.

„Cercetătorii au urmărit ani de zile dezvoltarea unui vaccin, dar, din păcate, nu a fost o prioritate pentru companiile farmaceutice”, spune prof. Scherbak.

Dacă bacteria dezvoltată la Universitatea Örebro va duce la un produs farmaceutic aprobat, aceasta ar putea fi administrată sub formă de pastile.

Vaccinurile sub formă de pastile au avantaje considerabile față de cele injectabile. Pastilele sunt mai simple și mai practice și nu necesită depozitare la temperaturi scăzute, precum unele vaccinuri împotriva Covid, de exemplu.

În multe încercări anterioare de a utiliza bacterii pentru a produce vaccinuri, cercetătorii au folosit gene rezistente la antibiotice pentru a menține modificările genetice în bacterii.

Cu toate acestea, această metodă poate duce la consecințe negative, cum ar fi rezistența la antibiotice, o problemă de sănătate publică globală în creștere.

Folosind tehnologia CRISPR/Cas9, echipa de la Örebro a produs o modificare genetică stabilă în bacteriile probiotice fără a avea nevoie de gene rezistente la antibiotice.

Prof. Scherbak spune că nu există niciun risc în cazul bacteriilor modificate genetic. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări, inclusiv studii pe animale, înainte ca tehnologia să fie testată pe oameni și ca un vaccin să poată fi realizat.

„Este nevoie de cel puțin câțiva ani de pregătiri și de aprobări, altfel, în cazuri normale, dezvoltarea unui medicament durează în jur de zece ani”, spune prof. Scherbak, care colaborează cu Agenția de Sănătate Publică din Suedia și cu Universitatea Cape Town din Africa de Sud, pentru dezvoltarea vaccinului împotriva HIV.

Publicitate și alte recomandări video