anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

Văile Lupilor (1)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Zona Industrială reprezenta cea mai mare convergenţă a angajaţilor din Iaşi - aproximativ 50 de mii la începutul anilor 90 (dintr-un total de peste 80 de mii). Dezindustrializarea, care a lăsat Iaşului vreo 27 mii de angajaţi în acest domeniu, într-o bună măsură localizaţi în arealul din vestul Iaşului, amintit anterior, a dus la subutilizarea celor aproape 300 de hectare, care au avantajul unei infrastructuri complete. De câţiva ani aceste avantaje au început să fie speculate de investitorii imobiliari, fie în rezidenţial, fie în proiectele de birouri de tip brown-field. Treptat, dintr-un spaţiu unifuncţional, zona industrială devine unul complex, în care industria face loc rezidenţialului, retailului şi mai ales zonelor de birouri şi noilor industrii. 

Valea Lupului, Miroslava, Ciurea, Bârnova, Tomeşti, Holboca, Rediu sunt comunele ce aparţin aglomeraţiei urbane morfologice Iaşi (spaţiul construit continuu), care în prezent are probabil peste 395 mii locuitori (populaţie rezidentă - estimare personală după baza de date TEMPO-INSSE). Acest areal avea în 1992, cel mai apropiat recensământ faţă de debutul schimbărilor majore ce au intervenit în societatea românească, aproximativ 388 de mii de locuitori. Suntem pe plus! Facem şi precizarea că nu toate aceste comune apaţineau în 1992 aglomeraţiei morfologice ieşene.

Evoluţia nu a fost deloc liniară (373 de mii în 2002 şi 352 de mii în 2011, când am atins nivelul minim) şi nici toate componentele administrative nu au evoluat în acelaşi ritm. Per ansamblu, municipiul Iaşi a pierdut locuitori (de la 344 de mii în 1992, ajungând în prezent la aproximativ 308 mii), în timp ce zona periferică s-a apreciat simţitor, de la 43 de mii în 1992, la 87 de mii, în prezent. Comunele ce au înregistrat cele mai mari evoluţii sunt: Valea Lupului - ce a crescut de 3,6 ori, Miroslava - de peste 3,1 ori (cu peste 20 mii locuitori, fiind cea mai mare comună din întreaga Moldovă), Bârnova, Rediu şi Ciurea - ce au înregistrat creşteri de peste două ori ale populaţiei. Doar Holboca şi Tomeşti, unde deja funcţionau cartierele de blocuri din perioada de dinainte de 1990, au avut evoluţii modeste.

Chiar în geometria actuală, pornind de la media creşterii ultimilor cinci ani (aproximativ 2 mii de locuitori pentru municipiu şi 3,4 mii pentru comunele amintite), aglomeraţia morfologică ieşeană va avea în 2020 (cel mai probabil!) peste 400 de mii de locuitori. Marile proiecte imobiliare în derulare din Iaşi, dar şi din comunele Ciurea, Miroslava sau Valea Lupului sau numărul impresionant de construcţii individuale din toate comunele componente ale aglomeraţiei nu anunţă deloc o relaxare a creşterii demografice, cel puţin până în 2025.

Dacă ţinem cont şi de faptul că alte câteva fragmente din comunele Leţcani, Aroneanu, Popricani, Comarna sau Ţuţora se vor ataşa în următorii ani intravilanului comun al Iaşului şi al celor şapte UAT-uri enumerate, aglomeraţia morfologică se va apropia în 2025 de 450 de mii de locuitori. Dincolo de limitele creionate mai există o duzină de UAT-uri care furnizează navetişti într-o proporţie crescândă de la un an la altul. Acest fapt va îngreuna mobilitatea urbană şi aşa dificil de gestionat în prezent.

Pentru ca imaginea să fie completă, vă propun să trecem în revistă şi zonele majore de convergenţă, spre care se îndreaptă fluxurile diurne de persoane.

Voi începe cu zona centrală. În ultimii şase-şapte ani, acest areal s-a apreciat cu 12 până la 15 mii de salariaţi (nu pot să înaintez o cifră exactă!). Creşterea cea mai importantă a avut loc în arealul sudic, delimitat de străzile Palat, Sfântul Lazăr şi Anastasie Panu - în zona CBD-ului incipient al Iaşului. Numai în IT&Outsouring lucrează aproape 10 000 de salariaţi (aproximativ 1/2 din totalul aglomeraţiei ieşene). Adăugaţi la această creştere, salariaţii din administraţia publică, educaţie, sănătate, comerţ, bănci şi finanţe, ce existau şi anterior marilor transformări urbanistice ale centrului, şi creşterea datorată apariţiei unor centre comerciale de talie mare, hoteluri sau a unor instituţii publice importante la nivel judeţean sau regional. Tot nu e complet tabloul zonei centrale! Ca să întregim importanţa centrului în ansamblul mobilităţii populaţiei din oraşul nostru, nu trebuie să uităm clienţii marilor magazine, ai instituţiilor publice, ai restaurantelor, ai instituţiilor culturale, turiştii etc.

Faptul că zona centrală e adiacentă cu alte zone aglomerate: Copoul şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", zona gării centrale, Podu Roş - Splaiurile Bahluiului din amonte, până la Podul de Piatră, Bucşinescu, Campusul "Tudor Vladimirescu", Independenţei şi Universitatea de Medicină, Iulius Mall şi Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi", la care se adaugă exasperanta îndesire rezidenţială din arealul pericentral cuprins între Sfântul Lazăr şi Universitatea Tehnică, ne creează deja imaginea uneia dintre cele mai monocentrice structuri urbane ale României, în care se mişcă zilnic zeci de mii de angajaţi (dintr-un total de 150 de mii cât are aglomeraţia ieşeană în momentul de faţă), 55 de mii de studenţi, zeci de mii de elevi, zeci sau poate sute de mii de clienţi ai serviciilor urbane.

O altă zonă dinamică, care se etalează pe teritoriul a patru UAT-uri e Păcurari Vest - Valea Lupului - Miroslava Nord - Leţcani Est. Acest areal se apropie în prezent de 20 de mii de salariaţi ce lucrează în industrie (trei dintre cei mai mari angajatori ai Iaşului se află aici - Delphi, Lear Corporation şi Antibiotice), dar şi în retail sau IT&Outsouring (Almaviva, Conduent, Gemini CAD System etc.). Există şanse mari de creştere în parcurile industriale active sau în curs de amenajare (Solo 1 şi 2, Miroslava 1 şi 2 etc.) care vor face obiectul unor noi intrări în economia ieşeană sau a delocalizării unor companii din zona industrială.  

Zona Industrială reprezenta cea mai mare convergenţă a angajaţilor din Iaşi - aproximativ 50 de mii la începutul anilor 90 (dintr-un total de peste 80 de mii). Dezindustrializarea, care a lăsat Iaşului vreo 27 mii de angajaţi în acest domeniu, într-o bună măsură localizaţi în arealul din vestul Iaşului, amintit anterior, a dus la subutilizarea celor aproape 300 de hectare, care au avantajul unei infrastructuri complete. De câţiva ani aceste avantaje au început să fie speculate de investitorii imobiliari, fie în rezidenţial, fie în proiectele de birouri de tip brown-field. Treptat, dintr-un spaţiu unifuncţional, zona industrială devine unul complex, în care industria face loc rezidenţialului, retailului şi mai ales zonelor de birouri şi noilor industrii. Mari companii s-au implantat deja aici: Continental, Osram-Continental, Romsoft, Oracle, Atexis, Alten, Sonovision, CGM etc.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Generaţia de AUR şi sporturile

Nicolae GRECU

Generaţia de AUR şi sporturile

Stimaţi iubitori de fotbal şi sporturi din spaţiul carpato-danubian-pontic, realizăm acum că noi, condeierii, pixarii şi tastatorii în domeniu am greşit în masă în aprecierile noastre.

opinii

Creşterea oraşului

arh. Ionel OANCEA

Creşterea oraşului

După reculul din anii postcomunişti, când falimentul industriei ieşene a distrus zeci de mii de locuri de muncă, dezvoltarea Iaşului a fost previzibilă. În fapt este marele pol de atracţie al regiunii Nord-Est şi unul dintre cele mai mari din ţară.

Lumina de la capătul Luminiţei

pr. Constantin STURZU

Lumina de la capătul Luminiţei

Aşa cum ni se relatează în pericopa evanghelică ce se citeşte mâine în bisericile ortodoxe (de la Ioan 4, 5-42), Iisus are un dialog deloc comod cu o femeie ce venise să scoată apă de la o fântână din Samaria, de lângă cetatea Sihar, acolo unde Domnul, ostenit de călătorie, se aşezase în aşteptarea ucenicilor plecaţi să cumpere de mâncare.

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (IV)*

Articolul se referă pe scurt la apariţia componentei romanice a conştiinţei inaţionale a românilor.

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.