anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Văile Lupilor (II)

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Să facem un mic exerciţiu, doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai autorităţilor publice din Valea Lupului si Miroslava. Dacă aţi fi nevoiţi să realizaţi o carte poştală, ce imagine din "colţul de rai" pe care-l gospodăriţi aţi alege? E cam greu să daţi un răspuns, nu-i aşa?! Pentru că nu aveţi pe teritoriul administrativ clădiri reprezentative, iar fotografii cu Miroslava I Industrial Park, Caremil, sau Delphi nu se caută. 

Să fim însă oneşti, nici alte aşezări urbane de talia comunelor dumneavoastră, sau chiar mai mari, nu au clădiri ce ar merita să fie considerate embleme locale. Dar au altceva ce contează într-o astfel de imagine. Animaţie, dinamică - femei şi bărbaţi, copii fericiţi care practică centrul. Banalul cotidian surprins fotografic e poate mai important pentru imaginea unei localităţi decât rigiditatea unei construcţii. Problema e că nicăieri nu aveti în urban sprawl-ul în care v-aţi transformat localitaţile (devenite dormitor) o centralitate (cât de modestă!), care să le învioreze funcţional, şi să scutească zecile de mii de persoane să umble pe drumurile către Iaşi, aglomerându-le inutil. Un supermarket, magazine cu produse locale bio, grădiniţe şi şcoli publice sau particulare, cabinete medicale (inclusiv stomatologice), cabinete notariale, restaurante, baruri, locuri de joacă pentru copii şi parcuri - acestea sunt elementele pe care trebuie să le aduceţi în peisajul localităţilor dumneavoastră pentru a deveni funcţionale.

Miroslava, o comună foarte extinsă, mai poate găsi în harababura spaţiului construit (sau nu!) terenuri care să poată fi utilizate în realizarea unuia sau a mai multor centre, atât de necesare practicii cotidiene. Dar Valea Lupului, comună recentă, care are una dintre cele mai reduse suprafeţe din întreaga ţară?! Oricât am încerca să căutăm o centralitate, nu o vom găsi în acest urban sprawl de 10 mii de locuitori. Valea Lupului e greu de "reparat"! Unde să construieşti o centralitate a acestei localităţi care nu a avut niciodată un centru şi care are aproape toată suprafaţa administrativă construită?! Dacă-şi vor dori o localitate evoluată, autorităţile vor fi nevoite să facă un parteneriat cu vechea reşedinţă de comună (Rediu). Doar aşa vor avea posibilitatea realizării unei evoluţii funcţionale a marelui dormitor creat la vest de Iaşi. Şi asta se va întâmpla doar dacă comuna vecină va dori să împărtăşească cu Valea Lupului un proiect comun al unui centru pentru o structură spaţială urbanizată (sau substructură, dacă privim din perspectiva ZMI) de peste 20 de mii de locuitori - în scurt timp.

Raportându-ne la oraşele similare ca dimensiune şi importanţă teritorială (Cluj, Timişoara, Constanţa etc.), Iaşul are un spaţiu administrativ mic; de două ori mai mic decât cel al Clujului, de exemplu. Colac peste pupăză, acum vreo două luni a pierdut şi câţiva kilometri pătraţi din teritoriul administrativ, în favoarea comunei Miroslava. Chiar dacă aceste terenuri dobândite sunt în afara unei logici spaţiale de funcţionare care să-i amelioreze coeziunea teritorială internă a comunei ieşene, miroslovenii vor fi obligaţi să preia şi responsabilitatea gestionării lor în cadrul mai larg al zonei metropolitane. Astfel, pentru o bună evoluţie funcţională a ZMI, e absolut necesar ca autorităţile comunei să-şi dovedească priceperea şi, fără îndoială, altruismul faţă de celelalte UAT-uri metropolitane vecine.

Să începem cu urgenţele. Vor trebui să gestioneze realizarea pasajelor pietonale suspendate peste DE 58/583, de care sunt direct interesaţi locuitorii din Valea Lupului. Vor trebui să devină partea cea mai generoasă a construcţiei unei alternative la acelaşi DE - o şosea paralelă de vreo câţiva kilometri, ce va face legătura între capetele vestice ale cartierelor Păcurari şi Dacia, pe de o parte, şi zona parcului industrial Solo din Leţcani, pe de altă parte. Pentru eficientizarea construcţiei acestei relaţii, n-ar fi exclus să se apeleze şi la o transformare radicală a geometriei căii ferate - e posibil să fie necesară mutarea acesteia, fie în subteran, fie la câteva zeci sau sute de metri mai la sud.

După rezolvarea acestor urgenţe, Iaşul şi Valea Lupului (poate mai puţin Miroslava, pentru că majoritatea absolută a miroslovenilor locuiesc pe reversul cuestei!) va avea nevoie de un parc, dar nu din cel industrial, ci unul plin de copaci, care să se etaleze măcar între Dacia şi Era. Însă, zona aceasta verde de care are nevoie populaţia din partea vestică a aglomeraţie ar putea să producă şi bani. Pot fi presărate pe întreaga suprafaţă a noului parc o mulţime de obiective sportive - stadion, sală de sport, terenuri de tenis, bazine de înot etc., devenind astfel un reper la nivelul întregii aglomeraţii. În fine, în patrulaterul rămas între Era, Antibiotice, Uricani şi Găureni, excluzând alternativa la DE, adică pe mai puţin de jumătate din suprafaţa dobândită, autorităţile miroslovene vor putea să facă şi să gestioneze noul lor teritoriu după cum vor dori.

De la urban sprawl-ul actual, ce parazitează funcţional şi paralizează mobilitatea la intrările în oraş, la structurile teritoriale sustenabile e cale lungă, dragi reprezentanţi ai autorităţilor locale din împrejurimile unui mare oraş! A te lăuda cu cifre de afaceri realizate ca urmare a implantărilor şi delocalizărilor unor companii industriale din arealul central nu e deloc productiv. Aceste fenomene sunt determinate într-o manieră exclusivă de proximitatea marelui oraş, şi nu înseamnă neapărat bună guvernanţă. Buna guvernanţă înseamnă să le oferi noilor locuitori nu numai statistici, ci şi un mediu agreabil, de la parcuri, trotuare, piste de bicicletă, şosele ierarhizate (unele principale - capabile să dreneze circulaţia într-o manieră eficientă), până la serviciile banale, care să elimine deplasarea pentru orice fleac în Iaşi!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.