Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Ziua Îndrăgostiţilor este perioada anului în care ne facem timp pentru a celebra dragostea şi oamenii care sunt semnificativi din punct de vedere sentimental în viaţa noastră. Plutim parcă într-un halou înconjuraţi de sute de baloane colorate, de perniţe-inimioară, de bomboane din ciocolată fină, de trandafiri, decor la care cei îndrăzneţi adaugă şi câteva căpşuni, frişcă şi cupe cu şampanie înmiresmată.
Discuţiile cu prietenii privind modul în care ne pregătim pentru această zi şi, mai ales pentru noaptea de Valentine, ne pot stimula fanteziile şi imaginaţia, astfel că orice sfat venit din partea prietenilor e util, desigur, dacă nu avem reputaţia unor indivizi creativi. Dar când vorbim despre dragostea pe care o purtăm cuiva, ar trebui să fim mai rezervaţi în a primi sfaturi din partea cunoscuţilor, doar pentru simplul motiv că fiecare trăieşte experienţa dragostei în felul său unic şi personal, personal-cultural sau unic-biologic.
În întreaga lume, de mii de ani, oamenii tânjesc după dragoste, trădează din dragoste, ucid şi urăsc din dragoste şi mor din dragoste. Este una dintre cele mai puternice emoţii care a animat umanitatea. Pe cine iubeşti sau cum îţi exprimi dragostea, toate acestea au o componentă spirituală, educaţională, socială, culturală, psihologică, istorică şi biologică, o componentă ce poartă sigla unicităţii pentru fiecare individ în parte.
În general suntem tentaţi să credem că vom găsi iubirea vieţii în anturajul nostru, că el sau ea va avea gusturi şi hobby-uri similare etc. Dar poţi întâlni 100 de persoane cu astfel de similitudini şi nu te îndrăgosteşti de ele.
Care e motivul pentru care acest lucru nu este posibil? Fiecare dintre noi are o „listă” amănunţită în inconştient, o listă cu trăsăturile pe care le căutăm la un partener. Multe dintre trăsături vin din trecutul nostru, trecut de unde noi extragem modele. Unul dintre paradoxurile iubirii constă în faptul că vom fi atraşi în mod irezistibil în viaţă de acei oameni ce seamănă cu modelele noastre familiale. Freud numea acest fenomen repetiţie compulsivă, definindu-l ca pe o tendinţă de a recrea, în relaţiile adulte, tocmai acele tipare pe care le-am dobândit în copilărie. Când apare în viaţa noastră cineva care se încadrează în acea imagine generală a celui pe care îl cauţi, inconştientul face automat alegerea şi, totodată, declanşează instantaneu la nivel cerebral activitatea unor zone ce stimulează „simptomatologia” dragostei. Deci, dragostea are o componentă biologică, nu are nimic divin, aşa cum poeţii au încercat şi încearcă să ne convingă.
Printr-un studiu care a vizat scanarea nucleului accumbens şi zona tegmentală ventrală (VTA), două părţi primitive ale creierului implicate în producţia şi distribuţia dopaminei, antropologul de renume mondial şi expert în biologia iubirii, Helen Fisher a ajuns la concluzia că dragostea funcţionează la un nivel atât de adânc înrădăcinat în biologia noastră, încât ne străduim din răsputeri să o controlăm prin cultură, religie, etică şi educaţie. Mai multe sisteme cerebrale, susţine Fisher, funcţionează în tandem pentru a orchestra alegerea partenerului, inclusiv sistemele neuronale pentru percepţia senzorială, memorie şi răspunsuri cognitive şi emoţionale.
Dragostea se produce atunci când un individ începe să considere un alt individ ca fiind special şi unic. Şi tot atunci încep şi manifestările provocate de circuitul sistemelor cerebrale declanşat prin depistarea modelului aflat în inconştient. Iubitul îşi concentrează toată atenţia asupra calităţilor partenerului, trecând cu vederea sau minimizându-i defectele. Este activ, deci, cortexul orbitofrontal interconectat cu nucleul accumbens, zona responsabilă cu luarea deciziilor şi hiperbolizarea calităţilor. Îşi exprimă extazul atunci când relaţia amoroasă merge bine şi starea de spirit se transformă în disperare în perioadele de adversitate. Adversităţile şi piedicile sporesc pasiunea romantică, dezvoltând, cum spune Fisher „atracţia de frustrare”. Îndrăgostitul suferă de anxietate de separare atunci când nu este cu persoana iubită, nu mănâncă, are insomnii, şi manifestă reacţii ale sistemului nervos simpatic atunci când este cu ea, inclusiv transpiraţie excesivă şi tahicardie. Semnificativ în acest tablou cu manifestări e faptul că îndrăgostitul are gânduri intruzive, obsesii care produc angoasă ca în cazul tulburărilor obsesiv-compulsive. Dopamina influentează major comportamentul care contribuie la dependenţă, însă un nivel crescut de dopamină în creier poate fi debilitant.
Îndrăgostiţii şi dependenţii de droguri aflaţi sub efectul dopaminei manifestă un comportament aproape similar. Oamenii care sunt îndrăgostiţi tânjesc după „drogul” lor, după persoana iubită, ei distorsionează realitatea, experimentează schimbări de personalitate pentru „centrul” lumii lor. Pentru dependenţii de droguri, drogurile sunt chintesenţa vieţii. Însă dragostea este chiar mult mai mult decât un consum de cocaină, are un scop, transmiterea ADN-ului în viitor, e un mecanism de perpetuare a speciei.
Studiul a arătat, de asemenea, că regiunea nucleului accumbens în care s-a găsit activitate în perioada îndrăgostirii devine şi mai activă pe măsură ce o persoană alege o investiţie cu risc ridicat asociată cu câştiguri mari sau pierderi mari. Iubitul ţi-a demonstrat căsătorindu-se cu alta că nu ai însemnat prea mult pentru el, te gândeşti, noapte de noapte, ce a mers prost şi ce ai pierdut iubindu-l. Nu te poţi concentra la nimic altceva, încerci să îţi abaţi gândurile şi nu reuşeşti, te gândeşti doar la asta. Nucleul accumbens devine activ pe măsură ce vă măsuraţi câştigurile şi pierderile, iar activitatea lui se va estompa în timp, odată cu sentimentul iubirii. Este, de asemenea, regiunea creierului care devine activă şi atunci când eşti dispus să-ţi asumi riscuri enorme pentru persoana iubită. Să ne gândim câte tinere îndrăgostite nu au sfârşit prin a fi ucise cu pietre în unele comunităţi islamice din pricina surplusului de dopamină care a primat în luarea deciziei de a fugi de acasă cu persoana iubită, în ciuda tradiţiei, religiei, educaţiei şi mentalităţii arhaice a familiei.
Dacă înţelegem cum ne îndrăgostim, putem face faţă dificultăţilor de a merge mai departe după ce raţiunea ne-a fost, pentru moment, frântă. Ştim că ne putem conecta din nou la frumuseţea experienţei şi la optimismul că, dacă ni s-a întâmplat o dată în viaţă, ni se poate întâmpla din nou. Să învăţăm să privim, dincolo de ştiinţă, în esenţa iubirii, în ahavah (ebr.) - dăruire, devotament şi puritate, esenţa care a salvat umanitatea.
Cristina Danilov este psiholog
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |