Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România a răspuns întrebărilor „Ziarului de Iași“
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România a răspuns întrebărilor „Ziarului de Iași“

GALERIE
Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei 4Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei 2Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei 3Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei 1Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei 5
  • Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei 4
  • Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei 2
  • Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei 3
  • Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei 1
  • Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei 5
- +

Ambasadorul Rusiei a efectuat o vizită discretă în Iaşi. Sâmbăta trecută, cu ocazia Zilei Unităţii Naţionale a Rusiei, Valery Kuzmin a vizitat Iaşul pentru întâlniri cu reprezentanţi ai mediul academic şi economic ieşean. Kuzmin s-a întâlnit cu prorectorul pentru relaţii internaţionale al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, Henri Luchian, cu studenţii care studiază limba rusă şi corpul didactic al catedrei de slavistică. La Camera de Comerţ şi Industrie, Kuzmin a participat la o întâlnire cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, la care au participat şi deputaţii Grigore Crăciunescu şi Petru Movilă, şi europarlamentarul Cătălin Ivan. Ultima etapă a vizitei a constat într-o întâlnire cu monahii mănăstirii Cetăţuia. Ambasadorul rus a acordat după vizită şi un interviu „Ziarului de Iaşi“, răspunzând întrebărilor referitoare la ascuţirea relaţiilor dintre Rusia şi Statele Unite, la relaţiile ruso-române şi la implicarea Rusiei în politica statelor din estul Europei.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat săptămâna trecută, citez, că „Federaţia Rusă pune la îndoială principiile şi mecanismele care asigură stabilitatea la nivel european“, vorbind, în acelaşi context, despre provocări care impun redefinirea puterii militare în estul Europei. Este stabilitatea Europei „pusă la îndoială“ de Moscova?
 
În declaraţiile preşedintelui României, Klaus Iohannis, menţionate de dumneavoastră, din păcate, nu am auzit nimic nou. Astfel de idei s-au exprimat în repetate rânduri la sediul NATO şi la Washington. În Rusia există o convingere că aprecierile amintite ale conducerii NATO se bazează pe percepţia distorsionată a situaţiei existente în mod obiectiv în domeniul asigurării securităţii globale, şi bineînţeles, a celei europene. Factorul cheie care reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii strategice în lume nu îl constituie „unele intenţii agresive ale Rusiei“, ci politica consecventă, pe termen lung, a SUA şi a Alianţei Nord-Atlantice, orientată spre demolarea „echilibrului global al securităţii“, care se constituise încă de la sfârşitul secolului XX şi care se bazează pe înţelegerea că declanşarea unui război mondial nuclear este inacceptabilă pentru orice stat sau alianţă de state.
 
Statele Unite ale Americii desfăşoară de multă vreme o activitate de distrugere a acestui sistem. În primul rând, ei s-au retras în mod unilateral din Tratatul semnat cu URSS cu privire la sistemele antirachetă, iar acum desfăşoară în ritm forţat amplasarea elementelor unui nou sistem global de apărare antirachetă de-a lungul frontierelor Rusiei, inclusiv în România.
În opinia mea, este absolut incorect ca măsurile de răspuns pentru consolidarea propriei apărări strategice a Rusiei pe teritoriul său naţional să fie calificate drept o „ameninţare“.
 
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat recent noi contribuţii cu trupe şi armament greu la graniţa de est a Alianţei, inclusiv în România, invocând „un răspuns adecvat“ la poziţionările de trupe ale Rusiei în zonă. Care este poziţia Federaţiei Ruse pe acest subiect? Cât de probabil vi se pare scenariul unui nou Război Rece?
 
Declaraţiile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi mai ales, aşa cum aţi amintit dumneavoastră, desfăşurarea efectivă şi permanentă de noi trupe NATO şi arme grele, contravin dispoziţiilor cunoscutului Act Fondator Rusia - NATO (1997) privind neamplasarea de „forţe de luptă importante“ ale NATO în statele membre ale Alianţei de-a lungul perimetrului frontierelor ruseşti. Pretextul pentru astfel de acţiuni pare nefiresc, pentru că ţara noastră nu amplasează noi trupe şi armament ofensiv în această regiune, care să pună în pericol securitatea membrilor NATO.
 
Problema dislocării concrete de unităţi ale forţelor armate ale Rusiei pe propriul său teritoriu naţional este o chestiune suverană a ţării noastre, iar efectuând ajustări la o astfel de dislocare, Rusia nu încalcă niciuna dintre obligaţiile sale internaţionale. În acelaşi timp, desigur, nu putem ignora, de exemplu, ameninţările care se aud în mod constant şi permanent de la Kiev privind distrugerea şi chiar dezmembrarea Rusiei, precum şi intensificarea activităţii navale militare a NATO în Marea Neagră.
În ceea ce priveşte istoria acestei probleme, este cunoscut că la vremea respectivă tocmai statele NATO au refuzat să ratifice Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa, care a reglementat relaţiile noastre în acest domeniu. Ca rezultat, Rusia, care ratificase anterior documentul, a fost nevoită să se retragă în mod oficial din acest tratat.
 
În tot ceea ce priveşte sinceritatea stipulaţiilor despre dorinţa de a avea un „parteneriat strategic cu Rusia“, cei din NATO nu-şi dovedesc vorbele prin fapte reale şi continuă înaintarea trupelor şi infrastructurii militare la frontierele noastre. În realitate, motivul adevărat al „îngrijorării extreme“ a NATO au fost sistemele ruse pur defensive tip „Bastion“ (SSC-5 „Stooge“), care asigură aşa-numitele bolţi de securitate în Crimeea şi regiunea Kaliningrad şi care apără în mod eficient aceste regiuni de un atac eventual din partea Alianţei.
 
„Rusia respectă cu consecvenţă politica de neamestec în treburile interne ale statelor străine“
 
Există o susţinere oficială a Moscovei pentru Igor Dodon în turul 2 al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova? De ce credeţi că Maia Sandu a câştigat detaşat alegerile în circumscripţiile din România şi vestul Europei?
 
Rusia respectă cu consecvenţă politica de neamestec în treburile interne ale statelor străine. Acest lucru se referă şi la alegerile prezidenţiale care au început în Moldova. Fiecare popor trebuie să aibă libertatea de a-şi alege conducătorii legitimi, cu care Rusia va fi gata să coopereze pe baza avantajului reciproc şi respectării reciproce a intereselor. Acel „spectacol de circ“, care a fost jucat în timpul alegerilor prezidenţiale actuale din Statele Unite ale Americii în jurul unui fel de „amestec rusesc“ poate provoca doar un zâmbet, desigur, cu condiţia ca viitorul preşedinte al Statelor Unite să-l trateze ulterior ca pe „unul dintre aspectele specifice ale campaniei electorale“.
 
În ceea ce priveşte „victoria zdrobitoare“ a doamnei Maia Sandu după rezultatele numărării voturilor la secţiile de votare din România şi Europa de Vest, eu am observat asemenea „particularităţi ale democraţiei moldoveneşti“, mai de mult, pe când eram ambasador la Chişinău. Secretul este simplu: mai multe sute de mii de locuitori care se confruntă cu criza economică prelungită a Republicii Moldova sunt nevoiţi să caute de muncă în străinătate. Numărul celor plecaţi în Rusia şi în Europa de Vest este aproximativ acelaşi sau, cel puţin, foarte comparabil, şi nu întotdeauna în favoarea celei din urmă.
 
Totodată, în Europa de Vest sunt organizate până la o sută de secţii de votare pentru cetăţenii moldoveni, aceştia sunt chemaţi printr-o intensă campanie de agitaţie, în unele cazuri fiind „aduşi“ la locul de votare, iar în Rusia (şi nu din cauza lipsei dorinţei autorităţilor ruse de a acorda sprijin) se creează 3-4 secţii de votare unde pot vota, desigur, mult mai puţini alegători. Cum votează aceştia, sper că ştiţi. Pornind de la aceasta, vă propun să stabiliţi cine şi cum „a câştigat o victorie zdrobitoare“.
 
Care este poziţia Moscovei în privinţa demonstraţiilor unioniste desfăşurate în ultimul timp atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău?
 
Atitudinea Rusiei faţă de demonstraţiile diferitelor forţe politice din ţările străine, în cazul în care acestea au un caracter paşnic, permis de lege, este aceeaşi: aceasta este o problemă internă a statelor respective.
 
În România, în mod tradiţional, PSD este perceput ca un partid favorabil dialogului cu Rusia. Există vreun partid românesc a cărui agendă vi se pare mai compatibilă cu politica Federaţiei Ruse?
 
Sunt o persoană nouă în România şi încă nu am auzit nimic despre această „tradiţie“. În contextul pregătirii şi începerii oficiale peste câteva zile a campaniei pentru alegerile parlamentare din România, desigur, Ambasada studiază cu atenţie programele electorale ale partidelor politice. Pot să vă asigur că Rusia este pregătită să dezvolte relaţiile cu România, după alegeri, pe baza respectului faţă de voinţa suverană a poporului român.
 
Principalele criterii pentru reînnoirea şi aprofundarea cooperării economice, comerciale şi umanitare, intensificarea dialogului politic, inclusiv dialogul interparlamentar dintre cele două ţări sunt normele de drept internaţional universal recunoscute: avantajul reciproc, drepturile egale şi respectul faţă de interesele legitime reciproce.
 
Cum vedeţi relaţiile dintre cele două biserci ortodoxe, română şi rusă? Credeţi că relaţiile dintre ele s-au depreciat ca urmare a perspectivelor politice diferite dintre cele două state după căderea comunismului? Pot fi reconstruite relaţiile politice plecând de la fundamentul comun al religiei creştin-ortodoxe?
 
În Rusia, Biserica, inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă, este separată de stat, şi deci nu pot vorbi în mod oficial în numele Bisericii Ortodoxe Ruse. În acelaşi timp, eu ştiu că Patriarhia Moscovei este deschisă spre menţinerea de relaţii bune cu „sora sa“, Biserica Ortodoxă Română.
 
Sunt de acord cu dumneavoastră - credinţa ortodoxă a poporului rus şi a poporului român a jucat un rol pozitiv important în istoria noastră comună. Acest factor îşi menţine şi în prezent importanţa sa. Cu toate acestea, având în vedere caracterul laic al statelor noastre, relaţiile dintre biserici nu trebuie să fie supuse unor influenţe politice din afară. Cel puţin în Rusia se respectă această poziţie.
 
Cum vedeţi lupta anticorupţie din România? În această săptămână, ambasada Suediei a decorat-o pe şefa DNA pentru activitatea împotriva corupţiei. Vedeţi posibil un gest similar şi din partea ambasadei Rusiei?
 
În măsura în care pot eu să apreciez după primele luni de activitate în Bucureşti, lupta împotriva corupţiei în România se desfăşoară în mod foarte activ. Trebuie să vă spun că şi în Rusia se duce o luptă puternică împotriva acestui fenomen de către instituţiile de apărare a legii şi societatea civilă. În ceea ce priveşte practica de decorare a colaboratorilor străini din domeniul apărării legii pentru activitatea lor profesională directă cu decoraţii de stat din Rusia, eu nu cunosc aşa ceva.
 
Preşedintele Rusiei, cu ocazia prezentării organizaţiilor nonguvernamentale străine, şi nu în ultimul rând, a celor care unesc compatrioţii noştri, de regulă evidenţiază meritele cetăţenilor străini în domenii cum ar fi dezvoltarea cooperării umanitare şi culturale, legăturile ştiinţifice cu ţara noastră, predarea limbii ruse etc. Asemenea exemple există şi în relaţiile ruso-române.
 
„Slăbirea prezenţei exportatorilor români pe piaţa rusă a condus la faptul că locul lor a fost ocupat de alte companii străine“
 
După 1990, schimburile economice între România şi Rusia s-au redus considerabil. În ce direcţii credeţi că cele două state ar putea colabora din punct de vedere economic? Ce produse ruseşti credeţi că ar fi competitive pe piaţa românească, şi, invers, ce produse româneşti credeţi că ar avea succes in Rusia?
 
Scăderea drastică a relaţiilor economice şi comerciale ruso-române a fost evidentă abia în ultimii doi ani, atunci când, pe de o parte, Uniunea Europeană, inclusiv România, a anunţat sancţiuni economice total nejustificate, în opinia noastră, împotriva Rusiei, iar conjunctura mondială a preţurilor pentru combustibili, care în mod tradiţional joacă un rol important în comerţul exterior al Rusiei, a evoluat extrem de nefavorabil.
 
La începutul lunii octombrie 2016, după o pauză de peste trei ani, am reuşit să organizăm la Bucureşti o întâlnire a locţiitorilor co-preşedinţilor Comisiei interguvernamentale pentru cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, precum şi o reuniune a grupului de experţi. În timpul discuţiei, ambele părţi au remarcat existenţa unui interes reciproc pentru reluarea relaţiilor în domeniul dezvoltării inovării, cooperării întreprinderilor mici şi mijlocii, schimburilor turistice, comerţului cu produse agricole, care nu fac obiectul unor măsuri restrictive ruseşti împotriva statelor legate de sancţiunile economice anunţate anterior faţă de ţara noastră.
 
Am avut şansa de a participa la cele două forumuri de afaceri din Ploieşti şi Iaşi, la care participanţii români au vorbit, de asemenea, despre dorinţa de a se întoarce sau de a-şi extinde poziţia pe piaţa rusă. S-a vorbit atât despre „temele“ tradiţionale (cum ar fi livrările de mobilă sau vin), cât şi despre idei noi, de exemplu, crearea la Iaşi a unui centru logistic pentru intensificarea comerţului ruso-român, având în vedere faptul că linia de cale ferată cu ecartament „larg“ din Rusia ajunge până în oraşul dumneavoastră.
 
Ambasada salută şi este pregătită să asigure, în cadrul competenţelor sale, sprijinul necesar pentru dezvoltarea relaţiilor de afaceri dintre ţările noastre. Trebuie să se ţină seama de faptul că slăbirea prezenţei exportatorilor români pe piaţa rusă, în ultima perioadă, a condus la faptul că locul lor în mare parte a fost ocupat de alte companii străine, inclusiv din ţările UE. Competitivitatea reală a mărfurilor ruseşti în România şi a celor româneşti în Rusia o poate stabili numai piaţa.
 
Este Rusia o societate liberală?
 
Contrar informaţiilor difuzate în Europa şi SUA, societatea şi statul rus împărtăşesc pe deplin principiile şi valorile democratice comune. Se înţelege că ratingul înalt şi stabil de susţinere a Preşedintelui Vladimir Putin poate determina o anumită invidie la colegii săi din străinătate, dar aceasta este doar o dovadă a popularităţii şi a conformităţii cu interesele naţionale legitime ale politicii interne şi externe pe care acesta o desfăşoară.
 
În Rusia, au avut loc recent alegeri parlamentare, în Duma de Stat, al căror caracter deschis şi democratic a fost recunoscut de numeroşi observatori internaţionali, inclusiv din România. Este interesant de notat faptul că partidul care a obţinut cel mai mare număr de voturi - „Rusia Unită“ - a folosit pentru prima dată în practica noastră procedura de „alegeri preliminare“ (primaries) pentru selectarea candidaţilor în circumscripţii uninominale, ceea ce a permis ulterior, în marea majoritate a cazurilor, asigurarea susţinerii de către alegători în ziua alegerilor.
În ţara noastră, structurile societăţii civile joacă un rol din ce în ce mai activ. Una dintre aceste organizaţii active a fost Frontul Popular pentru Rusia, care efectuează un control civic constant asupra activităţii autorităţilor federale şi regionale, pentru a identifica cazurile de corupţie şi abuzuri de către funcţionari de stat etc.
Spre deosebire de multe „puteri democratice europene“, în Rusia punctul de vedere opozant/ alternativ se exprimă pe posturi de televiziune federale şi radio, precum şi în presa scrisă.
Cu toate că multe postulate teoretice şi practica „capitalismului liberal“ occidental în ţara noastră sunt supuse unor îndoieli serioase, procesul de îmbunătăţire a instituţiilor democratice din Rusia continuă, ţinând seama de caracterul multireligios şi multietnic al evoluţiei istorice a ţării. Este vorba, de exemplu, despre politica de stat în sprijinul valorilor tradiţionale pentru societatea noastră, inclusiv a valorilor culturale şi ale familiei, pentru eliminarea mişcărilor religioase naţionaliste şi radical-extremiste.
 
Interviu realizat de Alex ZĂNOAGĂ

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce s-a scumpit masiv energia?

Alexandru LĂZESCU

De ce s-a scumpit masiv energia?

Între factorii cei mai importanţi sunt politicile „Green Deal” ale UE, decizii care din raţiuni ideologice, au promovat abordări nerealiste care ignoră realitatea de pe teren.

Filmuletul zilei

opinii

Un punct de vedere cu desăvârşire orb

Nichita DANILOV

Un punct de vedere cu desăvârşire orb

Unele edificii sunt înălţate numai din scaune. În faţa scaunelor se întind nesfârşite alei, străjuite de statui ascunse printre arbori. În centrul oraşului sunt mai multe fântâni arteziene, din care nu ţâşneşte însă apa, ci timp. Oraşul a fost ridicat în plin deşert. Ţâşneşte în schimb nisip şi din când în când, spre seară, sânge în şuvoaie. Singurul locuitor al oraşului este în acelaşi timp rege, judecător, călău, victimă şi mulţime. În oraşul cu un singur locuitor „timpul are o singură secundă” şi „de fiecare acoperiş atârnă câte un deget murdar”.

Septembrie indiano-amnăşan

Michael ASTNER

Septembrie indiano-amnăşan

Păzind cazanul în liniştea amiezii, auzi din când în când căzând câte o nucă ori pe stradă trecând - urcând, coborând - o maşină.

Macro-buzunăreala „liberalizată”

Nicolae CREŢU

Macro-buzunăreala „liberalizată”

Din toate câte bântuie acum în ale noastre media, din România, nu serialul rivalităţii Cîţu vs. Orban pentru şefia PNL, nici „bâlciul” şi pantomima „moţiunilor” de ce (n)zură şi criza guvernării, nu ele sunt cele care îi îngrijorează pe cei mai mulţi oameni ai ţării, încă trăitori între hotarele ei. Şi nici cifrele în creştere ale „valului” Covid-Delta, nici măcar ele, nu îngrijorează, ba chiar să sperie de-a dreptul, atât cât o fac ştirile şi aşteptările privind facturile la electricitate şi gaz sau eliminarea subvenţiei pentru încălzire, tot perspective „luminoase”, cum se vede.

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

Iohannis și Golful

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.