Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Valori, interese, orgolii

GALERIE
nicolae cretu
  • nicolae cretu
- +

Din triada de vocabule de mai sus, cea pe care ne este dat s-o auzim cu cea mai mare frecvenţă în discursul politic, sub toate formele lui, de la programele şi propaganda electorală ale partidelor de oriunde pe mapamond şi până la dialoguri şi dezbateri de negocieri şi conclavuri diplomatice, este, cum o ştie bine oricine, cea dintâi. Oare de ce? 

Numai în temeiul unei încredinţări, socotită universală, că eşti mai abil dacă fluturi „valorile” decât dacă ai vorbi direct, fără înconjur şi făţiş pragmatic, despre un, de fapt de neascuns, primat al intereselor, absolut întotdeauna verificabil, fără nicio excepţie? Nu, nu e numai atât, ci, în plus şi la fel de puternică, iluzia tot aşa de răspândită a unei eleganţe a abordării/ discutării intereselor dinspre „uvertura” consacrată valorilor, şi nu invers. Prin urmare, o tactică a acestei suite retorice, căreia i se cedează cvasiunanim, deşi toţi partenerii de astfel de „joc” al ipocriziei politice ştiu în acelaşi timp că miza e nu în nobleţea de suprafaţă a „deschiderii”, ci în dedesubturile ei mai dure, mai puţin „distinse” şi, ca atare, niciodată pe deplin dezvăluite, declarate.

Sunt nu puţine semne de reconfigurări, de la o vreme, ale raportărilor dintre retorica politicii şi a diplomaţiei, pe de o parte, şi duo-ul interese vs valori, pe de alta, cu importante, în perspectivă: chiar decisive, implicaţii geopolitice, nu numai de amplitudine limitată la bătălii şi competiţii politice interne. Trump-preşedinte, Brexit şi alte simptome de euroscepticism, manevre şi „mutări” ale Rusiei sau Chinei (dar şi ale altor aspiranţi la „podium”) în tensiunile unor resituări în ierarhia dominaţiei globale „la zi” sunt numai câteva - şi până acum şi cele mai „vizibile” - manifestări ale unor mutaţii pe scala triadei din titlul dat acestor însemnări, cu o tot mai mare pondere, se simte, şi a orgoliilor, chiar cu o intensitate care le propulsează, cel puţin tactic, în faţa „tandemului” interese vs. valori. Victoria electorală a lui Trump, dar şi Brexit-ul au fost privite ca explicabile în mare măsură prin uzura, nu doar în timp, dar încă mai accelerat în faţa presiunii unor realităţi imediate, imposibil de ignorat, nici de minimalizat, a ideologiei „multiculturalismului” şi a tiparelor de laic „catehism” ale political correctness, devenită (promovată insistent şi agresiv, intimidant, ca) o infailibilă dogmă de epocă, „în mers”, dacă vrei să fii în rând cu „lumea bună”, şi nu „reac”. Dar cam ce interese erau a l’oeuvre mai în adâncul pledoariei multiculturaliste?

Erau destule şi, în fond, clare. Realităţi demografice, în primul rând: o infuzie de forţă de muncă, tineri şi adulţi în plină vigoare, cale de redresare a unei balanţe împovărate de îmbătrânire. Braţe pentru muncile mai puţin căutate de autohtoni, dar şi competenţe şi capete superior şcolite acasă, importate apoi pe alese. Oricum, pe ansamblu, avantaje economice maxime, cu cheltuieli/investiţii minime. Adiţional, cu speranţa unei cuminţenii sociale - confortabilă - din partea imigranţilor aflaţi în plin proces de adaptare/ integrare. Aşteptări atât de departe de a se vedea confirmate în cotidianul şi vecinătatea imediate ale infuziei, cu mult înainte ca terorismul islamic să devină, cu nesiguranţa şi consecinţele lui sângeroase, o armă de luptă redutabilă în mâinile extremei drepte. Brexit-ul s-a decis înainte de urne, sub impactul asaltului la trecerea peste Canalul Mânecii, însă, e adevărat, nu fără a se apăsa pe pedala orgoliului insularilor, nemulţumiţi de treapta a treia pe tacitul „podium” al UE, eclipsaţi de tandemul Germania-Franţa. Trump şi „Zidul” lui despărţitor de Mexic, măsurile protecţioniste în comerţ, „austeritatea” în ceea ce implică, prin NATO, dar şi direct, asigurarea securităţii Europei şi temerile de rivalitatea, în ascensiune a Chinei? O limpede ilustrare (sinteza de factori conjugaţi) a unui fond de interese, prioritar, dar ca şi în retorica din UK, potenţat ca impact politic, electoral, apelându-se la orgoliul civic american: SUA - unica superputere. Şi toate acestea se întâmplau spre placul lui Putin, eternizat la Kremlin, căruia nu din nimic i-au… ieşit vorbe despre amestecul Rusiei, prin social media (şi, nu numai) în alegerile prezidenţiale prielnice lui Trump, ca şi pe traseul spre Brexit!

Dintre statele europene excomuniste, cea mai revelatoare situare pe o pantă care implică (şi nu oricum, ci cât se poate de vizibil) recursul la aceeaşi pedală a orgoliului naţional este, fără nicio îndoială, cea a Ungariei, începând chiar de la semnalmentele de „stil”, atitudine şi „imagine” (de sistematică încordare de metaforici bicepşi) ale premierului Viktor Orban, discursul politicianist al „suveranismului” (mai mult decât eurosceptic) avându-şi rădăcinile într-o certă megalomanie - rudă coborâtoare, îndepărtată în timp, a trufiei moştenite de pe urma bicefalei dualităţi austro-ungare, combinate cu nostalgii revizioniste şi calculate „mutări” de eşichier politic - nărăvaşe cabrări vs. UE. Dar şi mai multă atenţie trează merită periodicele semne de retuşuri şi ajustări, în materie de strategie vs tactici, în raporturile Germaniei şi Franţei, prin Merkel şi Macron, cu atât de „democrata” Rusie a lui Putin, jucându-se „cartea” moderaţiei în sancţiuni (Ucraina) şi a neizolării Moscovei. Valori, nu? Dar interesele celor două ţări occidentale (rol dominant în UE) în relaţiile lor, economice în primul rând, cu Rusia se întâlnesc perfect şi cu orgoliosul lor calcul, da, de a domina UE, darmenajând orgoliul Rusiei. Până la urmă, cum se vede, tocmai valorile rămân cele mai în suferinţă, mai lesne „uitate”, sau (doar?) „eclipsate”, din pricina intereselor apărate cu orgoliu.

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri