Mihăiţă Dănceanu este un criminalist cu o experienţă bogată în spate. Acesta este agent şef principal şi tehnician criminalist în cadrul Serviciului de Criminalistică al IPJ, care are o experienţă de 25 de ani în Poliţia Română şi 16 ani în cadrul Serviciului de Criminalistică. Acest compartiment al IPJ are în grijă “culegerea" probelor de la faţa locului cu ajutorul laboratorelor mobile, prevăzute cu truse criminalistice.

Ajunşi la faţa locului, poliţiştii criminalişti încep să identifice probele aflate la locul crimei, fac constatări şi încep expertizele pentru a încerca să facă lumină în cazurile întâmpinate pe teren. “Atunci când ajungem la un caz de crimă, incendiere sau furt, verificăm mai întâi dacă probele au fost protejate, apoi stabilim un traseu pentru a nu distruge probele de la faţa locului. După ce ne terminăm investigaţia, cazul este preluat de cei de la Serviciul de Investigaţii Criminale care fac audierile suspecţilor şi semnalările", a adăugat Dănceanu.

Poliţiştii criminalişti se confruntă uneori cu situaţii în care nu sunt găsite probe la faţa locului, iar atunci începe căutarea suspecţilor, pentru a putea face percheziţii domiciliare. “De obicei, dacă nu găsim nimic la faţa locului, dar aceste cazuri sunt foarte rare, începem să facem percheziţii la domiciuliu după ce stabilim care ar fi suspecţii. De cele mai multe ori după percheziţii găsim toate materialele de probă de care avem nevoie. Niciodată nu plecăm de la un caz până nu găsim toate probele care există acolo", explică criminalistul.

Bazele de date sunt conectate cu cele internaţionale

Probele sunt principalul material de lucru al Serviciului de Criminalistică, iar poliţiştii trebuie să fie asemenea unei mici enciclopedii pentru a putea “jongla" cu probele, astfel încât să scoată adevărul la suprafaţă. “În acest domeniu trebuie să ai cunoştinţe de biologie, chimie şi fizică. Toate probele sunt fotografiate. Încercăm să găsim amprente la locul unei crime, spre exemplu, folosind pulbere de diferite culori, care scoate în evidenţă urmele papilare ale criminalilor. De asemenea, s-a întâmplat să identificăm infractori după probele de sânge pe care le-am găsit la faţa locului şi pe care le-am trimis spre examinare la laboratorul de criminalistică de la Bucureşti", relatează Dănceanu.

Identificarea hoţilor şi criminalilor este mult mai eficientă atunci când aceştia sunt recidivişti, pentru că ei figurează deja în baza de date a poliţiştilor, iar asta le face treaba mai uşoară în identificarea lor. “Avem o bază de date naţională şi una internaţională în colaborare cu statele membre UE, şi nu numai. Atunci când găsim anumite probe biologice, fotografii sau amprente, le introducem într-o aplicaţie care face comparaţii foarte rapide şi poate vedea dacă probele găsite de noi sunt asemănătoare cu ale unui alt infractor din baza noastră de date", a adăugat criminalistul.

Infractor identificat după urmele pantofilor

Unul dintre cele mai interesante cazuri ale Serviciului de Criminalistică a fost cel în care un hoţ a furat dintr-un magazin, iar după modul de operare, adică nu a lăsat nicio urmă vizibilă la faţa locului, poliţiştii au realizat că au de a face cu un “profesionist". Totuşi, oamenii legii nu s-au dat bătuţi şi nu au plecat fără să găsească o dovadă incriminatorie. “Am ajuns la faţa locului şi iniţial nu am găsit nicio probă care să ducă la hoţul care a spart magazinul. La un moment dat, am observat că gresia din magazin era murdară şi le-am spus colegilor mei să verificăm podeaua. Astfel, am folosit razele ultraviolete, dar şi alte spectre de lumină pentru a scoate în evidenţă urmele pantofilor. Da, am identificat infractorul după caracteristicile pantofilor lui", povesteşte cu mândrie expertul criminalist.

Un alt caz în care profesionalismul şi-a spus cuvântul a fost atunci când criminaliştii, ajunşi la locul în care un hoţ a spart casa unei persoane nu au găsit decât o pereche de mănuşi chirurgicale. Singura probă din acel caz erau mănuşile aruncate de hoţ prin apartamentul din care furase, însă asta a fost de ajuns pentru ca poliţiştii să poată identifica persoana care a dat spargerea. Aceştia au verificat interiorul mănuşilor chirurgicale şi au găsit amprentele hoţului, care nu se mai regăseau nicăieri prin casă.

“Am avut foarte multe astfel de cazuri. Odată, am identificat un infractor după probele ADN din sânge, pentru că s-a grăbit să fugă de la faţa locului, s-a tăiat şi a lăsat urme de sânge. Altul, care a spart o locuinţă, a fost foarte meticulos în tot ce a făcut, însă a uitat un amănunt: atunci când a vrut să fure un ceas de lux, nu a putut scoate ceasul din cutie cu mănuşa din material textil pe care o avea pe mână. El şi-a scos mănuşa pentru a extrage ceasul şi a atins cu buricele degetelor cutia în care era obiectul şi aşa l-am putut identifica cu ajutorul bazei de date, după amprente", a precizat poliţistul criminalist.

Cazurile de copii cu morţi violente l-au afectat emoţional

Dănceanu spune că cele mai oribile crime, care i-au rămas întipărite în minte, au fost cele în care au fost implicaţi copii. “Au fost cazuri în care copiii au fost arşi, loviţi sau au avut morţi violente, iar atunci nu ai cum să nu te implici emoţional. Am şi eu copii acasă şi ştiu cum e... Dar trebuie să te detaşezi după ce îţi faci treaba", a precizat poliţistul criminalist.

Cazul care l-a marcat multă vreme pe experimentatul poliţist criminalist a fost cel al unui copil de doar câţiva anişori înecat într-o fântână. Părinţii acestuia plecaseră la munca câmpului şi l-au lăsat pe micuţ acasă, singur. Băiatul a ieşit afară să se joace şi a căzut într-un puţ. Atunci când s-au întors acasă, părinţii l-au căutat disperaţi pe fiul lor, dar acesta nu era de găsit şi au apelat la ajutorul poliţiştilor. După ancheta criminaliştilor, aceştia au descoperit cadavrul copilului în fântâna de lângă casa în care locuia.

Despre cazurile complicate pe care le are acum în lucru, poliţistul preferă să nu vorbească. Plecăm însă cu promisiunea că vom vorbi despre ele, pe larg, după rezolvare.

Şapte laboratoare la Serviciul de Criminalistică

Serviciul de Criminalistică, aflat în subordinea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi (IPJ) este condus de comisarul-şef de poliţie Dughilă Romeo-Cristian. În cadrul serviciului există şapte laboratoare, fiecare dintre ele având atribuţii diferite. De exemplu, laboratorul de expertize balistice şi traseologice se ocupă cu examinarea şi identificarea urmelor lăsate de armele de foc, dar şi cu identificarea probelor lăsate de îmbrăcămintea sau încălţămintea infractorilor. Laboratorul de identificare “imagetrak" şi CDN stabileşte idnetităţile pe baza algoritmului de căutare facială (LFA), identifică cadavrele, persoanele necunoscute şi realizează portrete robot ale infractorilor pe baza indicaţiilor primite de la victime sau martori. Un alt laborator din cadrul acestui serviciu este cel de psihologie criminalistică, unde este folosit poligraful pentru a verifica dacă persoanele investigate spun sau nu adevărul. (Mădălina OLARIU)