Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Vara înainte de ploaie

GALERIE
radu parpauta
  • radu parpauta
- +

Astăzi când plouă şi când e o vreme minunată pentru joacă. Mă uit pe drum. Nu văd copii jucându-se. Ce dracu fac? Probabil stau la calculator, la tv, părinţii îi iau şi-i duc cu maşina la şcoală, în oraş, în vizită... Ce tristă e mahalaua noastră fără ţipete de copii!

Tanti F., sora mamei cea mai mare (mama e cea mai mică, singura care mai trăieşte din nouă fraţi), a trăit 89 de ani, a murit prin 95-96. Mergeam des pe la ea în ultimii ani, fiindcă Monitorul, actualul Ziarul de Iaşi, avea redacţia pe lângă locuinţa ei din Ciurchi. Aici tanti F. a avut restaurant în anii războiului şi până le-au luat-o... ăia, aşa zicea. "Am făcut două vagoane de mâncare la viaţa mea, Radule". Însă nu ştia nimic de lume, de politică, chestii de astea. Ea era cu casa, copiii, nepoţii. Sunt vestite în familia noastră replicile ei aiuritoare. Titi, băiatul ei, se ocupa cu sportul, mai târziu a fost administrator la Poli Iaşi. Şi merge Titi cu soţia lui la Galaţi să susţină pe Politehnica la un meci cu gălăţenii. Era ploaie, frig, Politehnica a pierdut cu 1 la 7. Vin ăştia rebegiţi, răguşiţi de cât strigaseră şi nana Frăsina îi întreabă de ce sunt aşa supăraţi. "Am pierdut, mamă, ne-au bătut cu 7 la 1." zice Titi. Dar tanti F.: "D-apoi cum să nu vă bată, dacă-s 7 pe 1?!"

*

Ploaie. O ploaie de rufe îmbolite şi putrezite, trântite pe gard în mahalale ţigăneşti; o ploaie bleagă şi sâcâitoare, de ţânc alintat şi smorcăit, că-ţi vine să-i tragi o mardeală; o ploaie de machitor mahmur, care găseşte o bancnotă boţită în căptuşeala hainei, dar nu e de ajuns; o ploaie decepţionantă, apelpisită, de divorţată ieşită de la tribunal, cu rimelul "dus" după atâta plâns; o ploaie îmbufnată şi sictirită, de vânzătoare de cartofi plini de pământ lipicios; o ploaie cu miros de câini vagabonzi cu coada-ntre picioare, javre cu ochi rătăciţi şi urduroşi, pitite pe după conducte jupuite, în fine, o ploaie cu cofa, care te scoate din sărite.

Ad-o, Doamne!

*

Eram la Institutul de cercetare unde am lucrat ca documentarist şi traducător. În biroul de contabilitate. Începe să ningă, prima ninsoare din anul acela. Casiera, o fată tânără nou angajată, s-a îndreptat spre fereastră, a bătut din palme şi a exclamat cu toată prospeţimea ei de fată încă neieşită complet din copilărie:
- Ce frumos! Ninge!
Tov. Grigoriu, contabilul, un tip cu o chelie rotundă şi gălbejită, cum erau pe atunci globurile electrice pe culoarele spitalelor, vine şi el la fereastră molfăind şi scărpinându-se la subsuori:
- Vine frigul, donşoară! Trebuie să ne luăm izmenele de-acuma, că răcim la boaşe, donşoară! He-he-he!

*

Am citit azi despre frumoasa floare numită ochiul boului şi mi-am amintit de ceva. Pe vremea lui Ceaşcă, Piaţa Unirii, Iaşi. Se făceau pregătiri cu oamenii pentru venirea Tovarăşului. Mulţi erau cu portretele Scorniceşteanului, alţii cu flori. Un tip, maestru de ceremonii, striga în microfon, încercând să mobilizeze oamenii destul de apatici: 
- Agitaţi ochiul boului! Agitaţi ochiul boului!

*

Dorul casei părinteşti? Cineva laudă spaţiu verde amenajat de nişte locatari în jurul unui bloc. Eu sunt mai pesimist. E o excepţie. Prima generaţie de ţărani mutaţi la bloc, dar văd că şi a doua-a treia, nu are în genere dorul casei de la ţară. În jurul blocurilor e o tragedie în majoritatea cazurilor. Socialismul biruitor a făcut din ţăranul orăşenizat un om care dispreţuieşte "ţăranul", termen devenit o poreclă. În fine, ar fi multe de zis, poate sunt şi eu prea acru, dar...

*

Mă gândesc câte nume româneşti de persoane sunt legate de cai, de atelaje cu cai etc. Încercăm o enumerare? Căruţaşu, Carataşu (de la caretă), Herghelegiu, Vizitiu, Roibescu, Cobîlă (din slavul kobîla - iapă), Murgu, Murgescu, Cărău, Calalb, Calbreaz, Călăraşu, Mânzatu, Grăjdieru, Calu, Murgulet, Ghiciuşcă, Gloabă, Suru, Trăpaşu, Oişteanu, Murgoi, Căluş, Caloianu, Iepan, Ieparu, Murgoci, Cîrlan, Globaru, Pagu, Şargu, Cociş, Cocieru, Dricaru, Sacagiu, Mîrţoagă, Nechezol (poreclă), Arabagiu, Harabagiu, Geambaşu, Surugiu, Telegaru, Teleagă, Roibu, Căpăstru, Şelaru, Călăraşu, Biciuşcă, Puhă, Biciulescu, Iapără, Copitei, Şargu, Roibulescu, Mânzat, Căluşaru, Căluţu, Balan.

*

Vara, după ce ploua, vremea se răcorea, iar noi, copiii, ieşeam pe drum. Soţia îmi confirmă că şi la ei era la fel. Făceam cu o pietricică pătrăţele pe pământul reavăn şi jucam şotron (noi nu ştiam de şotron, îi ziceam "în pătrăţele"). Apoi umblam cu cercul, jucam "mingea-n nouă pietre" (cel mai frumos joc al copilăriei mele), fetele săreau coarda etc.

Astăzi când plouă şi când e o vreme minunată pentru joacă. Mă uit pe drum. Nu văd copii jucându-se. Ce dracu fac? Probabil stau la calculator, la tv, părinţii îi iau şi-i duc cu maşina la şcoală, în oraş, în vizită... Ce tristă e mahalaua noastră fără ţipete de copii!

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri