Vecinii din Orient ne bat la ușă. Suntem pregătiți să-i primim?

Natalitatea în România este în prăbușire totală, iar statul nu va reuși să facă nimic pentru a remedia situația. E pur și simplu trendul în care ne aflăm astăzi, reflectat și la nivel global. A scris și Ziarul de Iași despre asta în trecut: în 2022 s-a înregistrat cel mai mic număr de copii născuți în România din 1930 încoace. Numărul de copii născuți în 2023 la Iași este semnificativ mai mic decât în urmă cu 5 ani și cu 40% mai redus față de acum 10-15 ani.

Suntem, la fel ca multe alte țări, inclusiv din Vestul Europei, la limita unui spor natural negativ cu consecințe greu de estimat pe termen mediu și lung: mor mai mulți oameni decât se nasc. Și sunt studii statistice, dar și sociologice, care arată că peste 75% din țările lumii vor fi într-o situație critică până în 2050, cu scăderi populaționale constante. Putem vorbi mult de ce s-a ajuns aici și ar fi o premieră să putem spunem că nu din cauza statului. Nu integral, cel puțin.

Toate lucrurile ne arată că vom trece prin aceleași crize prin care trece Occidentul în ultimii zece ani. Suntem pregătiți să fim mai înțelepți decât ei în gestionarea lor? Mă îndoiesc. Ar trebui să fim? Cu siguranță. Vor exista din ce în ce mai mulți imigranți în România, pe modelul deja existent în domeniul construcțiilor, în HORECA sau la companiile de livrări. Va urma o reașezare: unele popoare vor fi prea numeroase pentru țările din care provin, nivelul de trai nu va avea cum să crească, iar în țări precum România va fi mereu nevoie de forță de muncă. Chiar și acum, când o parte semnificativă din populația activă și aptă de muncă din țară este plecată în străinătate.

Ar trebui să ne punem problema astăzi, acum, despre cum vom încerca asimilarea acestor populații. Vor fi numeroși, vor crea comunități numeroase, o bună parte va vrea, cel mai probabil, să se stabilească în România, să-și aducă familiile aici. Fiindcă deși românii sunt cunoscuți ca un popor ospitalier, nu avem aceeași reputație cu privire la integrarea minorităților. Va fi un șoc cultural în bună parte și pentru ei, și pentru noi, dar avem șansa să o luăm înaintea unei crize despre care nu merită să ne întrebăm dacă va veni, ci când. Poate e încă devreme să avem o dezbatere națională pe subiectul acesta, dar pe noi ne prind de regulă aceste discuții foarte târziu. Uneori mult prea târziu.

O să ne izbim de ele când o să o vedem pe Diana Șoșoacă cocoțată pe vreo statuie, cot la cot cu Simion, strigând lozinci împotriva imigranților care fură locurile de muncă ale românilor. Și dacă scena asta va avea loc peste vreo 10 ani – și dacă o va ține vocea pe doamna Șoșoacă să urle și-atunci – ironia e că s-ar putea să aibă dreptate. Criza economică ce plutește deasupra lumii și a Europei în mod special, cuplată cu dezvoltarea inteligenței artificiale în din ce în ce mai multe domenii, va duce ca cele mai căutate și bine plătite locuri de muncă să fie cele fizice. Suntem departe de asta, dar există deja o îngrijorare în sistemul medical: căutare vor avea asistentele, infirmierele și brancardierii, mai puțin medicii, atunci când inteligența artificială va putea să analizeze integral un pacient, să pună un diagnostic și să stabilească un curs de tratament. Cu excepții notabile, precum chirurgia (încă) sau medicina de urgență.

Se vor căuta oameni în domenii unde e nevoie de muncă fizică, adesea grea, în domeniul manufacturii, va conta originalitatea, abilitatea, talentul. Evident că aceeași situația va fi și în Vest. Iar românii dispuși să facă astfel de munci vor fi, probabil, imigranți acolo, în timp ce la noi în țară vor imigra alte popoare, în direcția de la Est la Vest. Dispuși să muncească pe bani mai puțini, în gândirea noastră, dar mulți pentru ei și familiile lor de acasă.

Dar dacă abordăm tema aceasta din timp, acum, astăzi, avem o mulțime de atuuri să transformăm situația dintr-o dramoletă națională într-o oportunitate. În ciuda eforturilor depuse de guvernanți, România încă este o țară în care se poate trăi bine, cu costuri mult mai reduse decât în Vest. Dacă nu se schimbă ceva fundamental în anii care urmează, vom intra probabil integral în Schengen și se vor ridica vizele către SUA pentru cetățenii români. Deci în România imigranții vor putea trăi ieftin, câștiga mai bine decât în țara lor și vor avea porțile deschise către Europa și SUA dacă vor face efortul de a deveni cetățeni.

Date fiind toate acestea, de ce să nu avem o strategie în picioare, de astăzi, ca să atragem și profesioniștii din țările respective, nu doar salahorii, cum o facem în prezent? Să oferim un cadru legal, fiscal, social pentru ca inginerii, meseriașii și experții pe diferitele domenii să fie tentați să se stabilească aici, dacă vor vrea să plece. Să oferim un cadru de instruire a adulților, să ne formăm linii întregi de meseriași, de electricieni, de sudori, de instalatori, ca să-i asimilăm și pe cei care n-au o pregătire formală, dar sunt dispuși să câștige bine și să muncească pe brânci. Să deschidem aceleași cursuri de recalificare și pentru români, de ce nu, dacă sunt oameni care vor vrea să facă asta.

Cred cu tărie că statul român nu face suficient de mult pentru a încuraja românii care sunt stabiliți în străinătate să se întoarcă acasă. Dar mai cred și că deschiderea către acești străini este esențială. Invariabil, că vrem sau nu, ei vor ajunge la noi în țară, în special pentru că avem nevoie de ei, chiar dacă astăzi nu ne dăm seama. Să facem lucrurile de astăzi, ca să nu ajungem la acel șoc și conflict cultural de care ne temem când vedem știri cu sirieni sau pakistanezi fugăriți de vecini prin Germania după ce incendiază apartamente. Sigur vor fi și la noi, dar vi se pare că nu facem destul de multe din astea singuri încât să-i acuzăm doar pe străini că vor să vină să facă fărădelegi pe plaiurile noastre?

Publicitate și alte recomandări video