Termenul de „salariu” își are originea în perioada antichității, provenind din derivatul latinesc salarium, care înseamnă sare. În acea perioadă, sarea era extrem de valoroasă datorită dificultății cu care era extrasă și transportată. Ea nu era utilizată doar pentru conservarea alimentelor, ci și ca monedă de schimb, fiind folosită pentru plata lunară a soldaților romani, de unde și sensul de venit constant lunar.

În România, peste 5,3 milioane de persoane sunt angajate cu forme legale, salariul fiind elementul central al vieții lor profesionale și personale. Acesta nu reprezintă doar o recompensă pentru munca depusă, ci și un indicator al sănătății economiei și al echilibrului social. Prin structura și nivelul său, salariul reflectă dinamica pieței muncii, productivitatea și inegalitățile care încă persistă în diferitele sectoare ale economiei.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

La nivel național, aproape 85% din populația rezidentă ocupată din România sunt în așteptarea unui salariu lună de lună pentru a-și asigura veniturile, în timp ce doar 1,3% dintre aceștia, care sunt patroni, sunt cei care oferă aceste salarii. Restul procentajului este deținut de lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neenumerați, care funcționează în afaceri mici sau activități independente. În județul Iași, proporțiile sunt ușor mai mici, cu 79,6% dintre rezidenții ocupați așteptând un salariu lunar, iar patronii ajung la 1,4% din populația rezidentă ocupată, iar diferența procentuală este regăsită la celelalte două categorii menționate.

La nivelul României, conform ultimelor date publicate de INS, în luna noiembrie 2024 salariul mediu net ajunsese la 5388 de lei. La nivel județean, datele sunt disponibile cu luna octombrie (2024), când salariul mediu net național era de 5268 de lei, iar cel înregistrat de județul Iași de 5189 de lei.

În clasamentul național, județul Iași ocupa în octombrie 2024 poziția a șasea, după capitală (6573 lei) și județele Cluj (6199 lei), Timiș (5694 lei), Sibiu (5412 lei) și Ilfov (5237 lei). Această poziție marchează o schimbare semnificativă față de 2023, când județul Iași deținea al cincilea rang în ierarhia națională, în prezent poziția a fost ocupată de județul Sibiu.

În același clasament, cele mai mici salarii medii județene erau înregistrate în județele Teleorman (3955 lei), Harghita (4060 lei), Vâlcea (4060 lei), Hunedoara (4062 lei) și Vrancea (4085 lei) (a se vedea figura 2).

În trecut, județul Iași înregistra o abatere pozitivă față de salariul mediu net național, plasându-se peste media națională. Însă, începând cu octombrie 2024, se constată o abatere negativă de -1,5% față de salariul mediu net înregistrat la nivel național, ceea ce sugerează o pierdere treptată a competitivității față de alte centre regionale. Cea mai mare abatere pozitivă de la media națională era înregistrată de capitală, cu o valoare de +24,8%, urmată de județul Cluj, cu un plus de 17,7%.

Evoluția salariului mediu net anual, atât la nivel național, cât și în județul Iași, a fost pozitivă, însă inflația ridicată a erodat puternic puterea de cumpărare a românilor. Între 2021 și 2024, s-au înregistrat creșteri constante, cu variații anuale între 6% și 16%, însă ajustate cu rata inflației, aceste creșteri au fost mult mai moderate. De exemplu, în 2022, inflația puternică a redus puterea de cumpărare, chiar și în condițiile unei creșteri nominale a salariilor.

Evoluția salariilor în România (față de anul precedent):

• 2021: Creștere de 6,2% (creștere reală de 1,1%)
• 2022: Creștere de 11,3% (după ajustarea reală, o scădere de -2,5%)
• 2023: Creștere de 16,1% (creștere reală de 5,7%)
• 2024 (octombrie): Creștere de 19,4% (creștere reală de 13,8%)

Evoluția salariilor în județul Iași (față de anul precedent):

• 2021: Creștere de 6,9% (creștere reală de 1,8%)
• 2022: Creștere de 10,7% (după ajustarea reală, o scădere de -3,1%)
• 2023: Creștere de 16,0% (creștere reală de 5,6%)
• 2024 (octombrie): Creștere de 13,6% (creștere reală de 8%)

Aceste evoluții sugerează că, deși salariile continuă să crească într-un ritm susținut, impactul inflației rămâne o problemă semnificativă, afectând puterea de cumpărare și, implicit, bunăstarea financiară a populației.

Cel mai dificil context de creștere este cel al salariului minim pe economie, deși salariul minim a fost majorat în fiecare an, în realitate acesta a stagnat între anii 2009-2022, creșterea anuală doar a acoperit golul lăsat în puterea de cumpărare de inflație, iar în 2023 s-a înregistrat chiar o scădere de -2,6% ajustată la rata inflației. Singura perioadă cu o creșterea reală în care salariul minim a crescut în raport cu rata inflației a fost în anul 2024, când s-a înregistrat o creștere de 17,4%.

Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim net pe economie în România a fost stabilit la 2.574 lei net (4.050 lei brut). Cu toate acestea, chiar și după această creștere, unii angajați încă se confruntă cu dificultăți financiare, având un venit lunar insuficient pentru a acoperi cheltuielile de bază. Potrivit datelor disponibile, aproximativ 1,82 milioane de salariați din România sunt remunerați cu salariul minim, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din totalul angajaților la nivel național. Acesta este și principala cauză pentru care România înregistrează cel mai mare risc de sărăcie la nivelul statelor Uniunii Europene.

• Citiți și: 6.500 lei salariu minim? Când vor primi 1.000.000 de români suma de 2.000 lei în plus la salariu?

Perspectiva asupra salariului mediu net nu este una completă, întrucât această medie maschează disparitățile semnificative între domeniile de activitate. De exemplu, angajații din tehnologia informației, telecomunicații sau sectorul bancar câștigă salarii considerabil mai mari decât cei din retail, agricultură sau serviciile de ospitalitate. Aceste diferențe sunt influențate de nivelul de specializare, cerințele profesionale și condițiile economice specifice fiecărui sector.

Analiza structurii pieței muncii din România scoate în evidență două sectoare economice esențiale din perspectiva numărului mare de salariați: Industria prelucrătoare (CAEN C) și Comerțul (CAEN G). Împreună, acestea reprezintă 38,4% din totalul angajaților din România, subliniind importanța lor în economia națională.

Industria prelucrătoare ocupă primul loc, cu 21,3% din totalul salariaților, fiind un sector diversificat ce include activități precum producția de bunuri de consum, echipamente industriale, componente tehnologice și produse auto. Dezvoltarea acestui domeniu depinde de investițiile străine și de poziționarea strategică a unor regiuni precum Transilvania, Banat sau București-Ilfov.

Pe locul al doilea, Comerțul reprezintă 17,1% din angajați, incluzând atât activitățile de comerț cu ridicata și cu amănuntul, cât și serviciile de reparații auto. Rețelele de retail și comerțul alimentar continuă să fie principalele motoare de creștere, susținute de consumul intern. Este important de menționat că salariul mediu net național este semnificativ influențat de aceste două sectoare, datorită numărului mare de angajați.

Din perspectiva gradului de salarizare, cele mai mici salarii sunt cele obținute în cadrul sectoarelor CAEN I (Hoteluri și Restaurante), S (Alte activități de servicii) și L (Tranzacții imobiliare).

Sectorul turistic, încadrat la CAEN I, este cel mai afectat de salariile mici, o situație amplificată de munca „la gri”, frecvent întâlnită în acest domeniu. Mulți angajați figurează oficial cu salariul minim pe economie, în timp ce primesc diferența „în mână”. Această practică nu doar că reduce contribuțiile sociale, dar afectează și veniturile din pensii ale angajaților, lăsându-i vulnerabili pe termen lung, iar specificul activităților sezoniere și fluctuațiile cererii fac ca veniturile din acest sector să rămână la un nivel scăzut.

În CAEN L (Tranzacții imobiliare), salariile mici pot fi explicate prin aplicarea salariului minim în contractele de muncă, diferența fiind completată de comisioanele din vânzări. Această practică este frecvent întâlnită, având în vedere specificul activităților din acest sector, unde veniturile sunt strâns legate de performanță și volumul tranzacțiilor.

CAEN S cuprinde o paletă diversă de activități, de la servicii personale și activități recreative până la alte tipuri de servicii, unde structura veniturilor este adesea mai puțin clară. Cu toate acestea, se remarcă o tendință generală către salarii mai mici, cel puțin la nivel oficial, ceea ce poate reflecta natura informală a unor activități.

La polul opus al gradului de salarizare la nivel național se află sectoarele CAEN B (Industria extractivă), D (Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat), K (Intermedieri financiare și asigurări) și J (Informații și comunicații). Aceste domenii sunt caracterizate de salarii medii nete mai ridicate, însă ponderea numărului de salariați în totalul pieței muncii este relativ redusă, cu o singură excepție notabilă: sectorul CAEN J, cel ce ține de domeniul IT.

Domeniul Informații și comunicații include aproximativ 4,5% din totalul salariaților din România, fiind unul dintre cele mai dinamice și bine plătite sectoare. Acesta a cunoscut o expansiune rapidă datorită dezvoltării industriei IT, care atrage nu doar forță de muncă calificată, ci și investiții semnificative.

Celelalte sectoare, deși mai restrânse ca dimensiune, sunt recunoscute pentru specializarea înaltă a angajaților și pentru contribuția lor semnificativă la economia națională, aspect reflectat în nivelul ridicat al salariilor și prin faptul că statutul salariatului este bine reglementat.

La nivelul județului Iași, structura angajărilor este dominată de sectoarele economice codificate CAEN G, C, Q, P și J, care configurează piața muncii locală. Comparativ cu tendințele naționale, se observă diferențe notabile în distribuția sectorială. Deși sectorul C (Industria prelucrătoare) ocupă o poziție de frunte la nivel național, în județul Iași acesta își menține o importanță considerabilă, însă este devansat de sectorul CAEN G (Comerț). Explicația acestei situații se datorează faptului că județul Iași este mai concentrat pe servicii decât pe activități industriale, întrucât se află la distanță de piețele vest-europene și nu beneficiază de infrastructura de transport necesară pentru o logistică eficientă a mărfurilor. În plus, un alt factor important este că activitățile industriale devin tot mai automatizate, ceea ce reduce numărul de salariați necesar în acest sector.

Această diversificare a sectoarelor angajante sugerează nu doar o structură economică variată, dar și o specializare a județului Iași în domenii cheie, cum ar fi educația, sănătatea și tehnologia. De exemplu, sectorul Q (Sănătate și asistență socială) beneficiază de o creștere considerabilă datorită importanței instituțiilor de sănătate și asistență socială din județ, iar sectorul P (Învățământ) se reflectă în numeroasele instituții de învățământ superior și educație profesională din Iași, un centru universitar major al României. În mod similar, sectorul J (Informatică și telecomunicații) beneficiază de dezvoltarea continuă a domeniului IT, având în vedere că Iași se află printre orașele cu cel mai rapid ritm de dezvoltare în acest domeniu.

• Citiți și: Salariu de 2.500 € /lunar muncind 3 ore pe zi. Nu cer să știi limba sau experiență. Unde e jobul?

În județul Iași, sectorul sănătății (CAEN Q) și învățământul (CAEN P), administrația publică (CAEN O) și sectorul tranzacțiilor imobiliare (CAEN L) se află într-o poziție mai favorabilă decât media națională, cu salarii mai mari în unele cazuri. Totuși, în sectoare precum comerțul (CAEN G), construcțiile (CAEN F) și activitățile profesionale, științifice și tehnice (CAEN M), salariile sunt sub media națională, ceea ce reflectă structura economică și particularitățile locale ale județului Iași (a se vedea figura 4).

Evoluția salariilor în România și în județul Iași reflectă o creștere constantă, dar impactul inflației a limitat creșterea reală a puterii de cumpărare. În 2024, salariul minim a înregistrat o ajustare semnificativă, însă continuă să rămână insuficient pentru a acoperi nevoile de bază ale unui segment important din populație. De asemenea, diferențele salariale între sectoare și regiuni subliniază inegalitățile economice persistente, în special pentru angajații cu salariu minim.

 

 

Publicitate și alte recomandări video