Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Veniturile universităților din Iași, cât ale Primăriei. Recolta, baza la Agronomie

GALERIE
agronomie iasi
  • agronomie iasi
- +

Bugetele instituţiilor de învăţământ superior ieşene sunt cât bugetul municipalităţii. În ultimii zece ani, Universitatea „Al.I. Cuza“ a înregistrat un declin serios. Dacă în 2003 avea un buget cât jumătate din cel al municipiului, acum a ajuns la doar o treime. Universitatea de Arte merge la cota de avarie. În schimb, UMF şi USAMV au încasări proprii mai mari decât finanţarea de bază.

Cumulate, bugetele de venituri ale universităţilor de stat din Iaşi pe anul 2014 au aproape aceeaşi valoare cât cel al Primăriei. „Cuza“, Politehnica, Medicina, Agrono­mia şi Artele au împreună, din veniturile obţinute de la stat, din surse proprii sau din cercetare, aproximativ 840 de milioane de lei, în timp ce Primăria, deşi a prevăzut un raport de venituri la începutul anului de 848 de milioane, a încheiat 2014 cu 864. Însă cifrele puse la dispoziţie de conduce­rile instituţiilor de învăţământ superior arată faptul că universităţile au, în general, viaţă grea, depinzând, cu câteva excepţii, de banii pe care îi dau statul şi cu o putere înzecit mai mică de investiţii faţă de cea pe care o aveau în urmă cu zece ani.

UAIC, cei mai mulţi bani din Iaşi

Cel mai elocvent este cazul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. În 2003, pe creştere a economiei, aceasta raporta un buget la jumătate din cel al Primăriei Municipiului, şi investiţiile sale în infrastructură rivalizau cu cele desfăşurate de administraţia locală în întregul oraş. Mai mult, bugetul de atunci al universităţii era similar cu cifra de afaceri a Antibiotice SA, societate care se afla atunci pe locul al II-lea în clasamentul firmelor din Iaşi. Astăzi, UAIC trăieşte în principal din banii pe care îi obţine de la bugetul de stat prin finanţarea de bază şi cea complementară. Conform cifrelor oferite de conducerea universităţii, „Cuza“ raportează pe 2014 venituri de 286 de milioane de lei, dintre care finanţarea de bază reprezintă 85 de milioane de lei, în timp ce veniturile proprii, taxele studenţilor şi alte activităţi co­nexe reprezintă jumătate din această sumă, aproximativ 43 de milioane de lei. Însă aceste fonduri s-au refolosit, cum este cazul cantinei, în perioada imediat urmă­toare obţinerii lor, în cadrul aceleiaşi acti­vităţi.

Cei mai mulţi bani au intrat în universitate în 2014 prin fondurile post-ade­rare, structurale, fiind vorba de o sumă de apro­ximativ 90 de milioane de lei. 25 de mi­lioane a adus cercetarea ştiinţifică, în timp ce restul banilor au venit pe linii bugetare predefinite, tot de la stat, cum ar fi 14 mi­lioane pentru burse. „Universitatea nu dispune de banii respectivi să poată face ce doreşte cu ei. Există anumite linii bu­getare, de la plata salariile, la investiţii, la cămine-cantine, pentru care banii sunt destinaţi în mod direct. Nu putem lua dintr-o parte şi să completăm în altă parte fiindcă s-ar numi deturnare de fonduri. Pentru investiţii avem, spre exemplu, o finanţare constantă în ultimii ani, adică zero“, a declarat Bogdan Eduard Pleşcan, directorul general administrativ al UAIC. În afara banilor veniţi pe diferite linii bugetare de la stat, universitatea nu reuşeşte să aibă venituri proprii din care să îşi autosusţină activităţile. „Vânzările de carte nu reuşesc să acopere costurile Editurii Uni­versităţii, una de prestigiu, a cărei activitate o susţinem din fonduri proprii. Nici bi­letele vândute ca taxă de intrare la Grădina Botanică nu asigură activitatea acesteia. Prin urmare, toate acestea, care pot fi considerate surse de venit, sunt la rândul lor întreţinute din fondurile proprii“, a completat directorul.

USAMV, venituri din recoltă şi arendă

Un caz similar se înregistrează şi la Uni­versitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi. Aceasta a raportat venituri de aproximativ 209 milioane pe anul 2014, finan­ţarea de bază fiind similară cu cea de la UAIC, aproximativ 78 de milioane de lei. Venituri proprii din taxe sau alte activităţi desfăşurate de universitate au fost de doar 16,8 milioane de lei, iar pe proiecte europene, fonduri externe în principal din post-aderare, Universitatea a încasat 60 de milioane de lei. Din activitatea de cer­cetare, oferirea de consultanţă, expertiză sau proiectare, UTI a mai încasat încă 20 de milioane de lei, în timp ce alocaţiile cu destinaţie specială de la minister, pentru cămine-cantine, burse etc, au fost de 23 de milioane de lei.

O excepţie o face la calculul bugetar pentru anul anterior Uni­versitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, care raportează un buget similar cu cel al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, încasând anul trecut 154,5 mili­oane de lei, ca buget total, din care peste jumătate, aproximativ 94 de milioane de lei, au fost încasări din proiecte cu fonduri externe nerambursabile post-aderare. USAMV este, de altfel, şi una dintre cele două universităţi de stat ieşene, pe lângă UMF, care are venituri din încasări proprii mai mari decât finanţarea de bază. Astfel, Agronomia a primit în 2014 de la stat 19,06 milioane de lei, în timp ce veniturile proprii din taxe şi alte activităţi au adus în bugetul instituţiei de învăţământ superior 19,2 mili­oane de lei. Acest lucru se explică, conform reprezentanţilor universităţii, prin faptul că instituţia de în­văţământ superior încasează o sumă importantă de bani anual, mai bine de jumătate din veniturile proprii, din terenurile date în arendă şi recolta pe care o obţine de pe diferitele plantaţii. USAMV nu s-ar putea considera însă autonomă din punct de ve­dere financiar pentru că, pe lângă cele 19,06 milioane de lei primite ca finanţare de bază, mai încasează de la mi­nister aproape 9,2 milioane de lei ca subvenţii pentru cămine-cantine, dotări, investiţii în echipamente sau decontarea transportului studenţilor. Din activitatea ştiinţifică desfăşurată, USAMV încasează 8 milioane de euro.

UMF şi Artele la extreme

Medicina este singura excepţie din punctul de vedere al autonomiei financiare. Din bugetul pe anul trecut, aproximativ 70% din fonduri au reprezentat veniturile proprii ale instituţiei, în timp ce doar 30% au fost primit de la stat. În mod concret, UMF a raportat un buget de 171,2 milioane de lei, dintre care aproape 120 de milioane sunt fonduri proprii. De la stat, Medicina a încasat 43,4 milioane de lei pe finanţarea de bază şi 8 milioane pe finanţarea complementară. Activităţile proprii sau de prestare servicii au adus aproape 6 milioane de lei în universitate, în timp ce fondurile eu­ro­pene aproximativ 23,1 milioane de lei. Grosul veniturilor universităţii vine însă din veniturile încasate de la studenţi, români şi străini, care studiază la UMF. Taxele de studiu încasate de la aceştia şi veniturile adiacente procesului didactic au adus bugetului Medicinei aproape 85 de milioane de lei, aproximativ jumătate din bugetul total.

La polul opus, într-o situaţie dificilă din punct de vedere financiar se află însă Universitatea de Arte „George Enes­cu“, care a primit de la bugetul de stat aproximativ 15,8 milioane de lei ca finanţare de bază şi încă 440.000 pe diferitele componente bugetare. În ceea ce priveşte încasările proprii, universitatea le estimea­ză a fi aproape de suma de 3,5 mi­lioane de lei. „Aceasta este suma pe care am încasat-o, cu ea ne descurcăm. Nu cred că vom atinge cele 3,5 milioane de lei ca încasări, e vorba de ta­xele studenţilor şi venituri din cercetare“, a precizat ing. Dumitru Spătaru, directorul general administrativ al universităţii.
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri