„A admis, cu unanimitate de voturi, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că este neconstituţională, în ansamblul său, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, întrucât încalcă principiul bicameralismului”, arată CCR, într-un comunicat de presă.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat în 16 noiembrie 2020 Curtea Constituţională cu o obiecţie de neconstituţionalitate privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 79/2020 care modifică şi completează Legea educaţiei naţionale. Parlamentul a elimint dispoziţia potrivit căreia mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără nicio limită. De asemenea, actul normativ adoptat de Legislativ stabileşte că „pregătirea psihopedagogică trebuie să asigure şi competenţe digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online; prevede că formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control trebuie să asigure şi competenţe digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online”. Şeful statului argumentează că au fost încălcate competenţa primei Camere sesizate şi principiul bicameralismului.

„La data de 29 octombrie 2020, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 (PL-x nr. 306/2020). OUG nr. 79/2020, aprobată prin legea criticată, modifică şi completează Legea nr. 1/2011 cu privire la elaborarea şi aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar şi reglementează admiterea prin repartiţie a absolvenţilor acestui tip de învăţământ în instituţiile de învăţământ superior militar, având în vedere contextul generat de actuala pandemie. Totodată, actul normativ conţine prevederi privind managementul instituţiilor de învăţământ militar, potrivit nevoilor specifice structurilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. În forma transmisă la promulgare, legea supusă controlului de constituţionalitate a aprobat OUG nr. 79/2020 cu următoarele modificări şi completări asupra Legii nr. 1/2011: elimină dispoziţia potrivit căreia mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără nicio limită; stabileşte că pregătirea psihopedagogică trebuie să asigure şi competenţe digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online; prevede că formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control trebuie să asigure şi competenţe digitale pentru organizarea procesului de învăţământ în modul online”, arată textul sesizării formulate de şeful statului la CCR.

Sursa citată precizează că la adoptarea „legii criticate de către Camera decizională, s-a operat o modificare asupra Legii nr. 1/2011, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut în vedere de iniţiatori şi de cel adoptat de prima Cameră. Practic, în Camera decizională s-a adoptat în plus o altă reglementare, fără vreo legătură cu cele adoptate de prima Cameră sau cu conţinutul OUG nr. 79/2020. Astfel, la Senat a fost modificat alin. (7) al art. 213 din Legea nr. 1/2001, în sensul eliminării dispoziţiei prin care mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără vreo limitare”.

Analizând parcursul legislativ al legii criticate şi comparând formele acesteia din momentul iniţierii şi de la momentul adoptării se poate observa că în Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, textul şi soluţia eliminării limitării mandatelor rectorilor adoptate de Senat nu au fost dezbătute, legea dedusă controlului fiind semnificativ modificată de către Camera decizională faţă de forma iniţiatorului şi a primei Camere sesizate, mai arată şeful statului în sesizare.

„Prin urmare, prima Cameră sesizată nu a avut ocazia să analizeze, să dezbată şi să hotărască asupra soluţiei legislative nou introduse de Camera decizională. Apreciem că, în cazul de faţă, Senatul a realizat o modificare care, prin ea însăşi, este de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului, deoarece aceasta este o modificare de concepţie a reglementării. Astfel, considerăm că, în fapt, noua modificare legislativă este una substanţială, cu consecinţe semnificative, ce reprezintă o schimbare radicală de filozofie legislativă, cu efecte asupra viziunii manageriale a conducerii instituţiilor universitare. Astfel, managementul instituţiilor de învăţământ superior se realizează printr-un mecanism complex, care are ca principal obiectiv asigurarea calităţii procesului de învăţământ la nivel academic. Alături de perspectiva de integritate, acest mecanism are şi o componentă ce ţine de modalitatea de ocupare a funcţiilor de conducere, inclusiv a celei de rector, care are importanţă şi în ceea ce priveşte decizia privind persoanele care ocupă funcţiile de conducere la nivelul universităţii. Mai exact, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 stabileşte cu precădere, în sarcina rectorului, organizarea concursului public pentru funcţiile de decan, şi selectarea acestora, precum şi numirea prorectorilor şi menţinerea în funcţie a directorului general administrativ pe baza acordului scris al acestuia de susţinere executivă a planului managerial al noului rector. Prin urmare, orice schimbare legislativă ce ţine de conducerea universităţilor reprezintă o intervenţie cu impact semnificativ asupra democraţiei interne a instituţiilor de învăţământ superior”, conform sursei menţionate.

Preşedintele Iohannis susţine că faţă de modificările de substanţă aduse în Camera decizională, legea transmisă la promulgare încalcă principiul bicameralismului.

„Astfel, în cazul de faţă, în urma analizei comparative anterior prezentate şi ţinând cont de considerentele cu caracter de principiu stabilite prin deciziile mai sus indicate, rezultă că forma finală a legii, prin eliminarea limitării numărului de mandate care pot fi obţinute de rectori, se îndepărtează în mod radical şi fără nicio justificare obiectivă de la scopul şi filosofia iniţiale ale legii, care vizau, exclusiv măsuri cu privire la învăţământ superior militar şi la măsuri necesare în contextul pandemiei actuale”, potrivit textului.

„În final, considerăm că o creştere a calităţii managementului instituţiilor de învăţământ superior se poate realiza doar dacă mecanismele care ghidează procesul de decizie al funcţiilor de conducere din mediul universitar sunt precis stabilite, asigură reprezentativitate, dialog şi dezbatere publică. O asemenea modificare legislativă cu privire la mandatul rectorilor reprezintă o schimbare de esenţă a viziunii guvernanţei universitare, cu consecinţe semnificative la nivel electiv, fiind de natură să afecteze eficacitatea politicii manageriale de conducere pentru fiecare universitate din România. De aceea, reiterăm faptul că ar fi fost obligatoriu ca abordarea acestui subiect al numărului de mandate al rectorilor să reprezinte rezultatul dezbaterii şi deliberării fiecărei Camere, deci inclusiv a Camerei Deputaţilor, şi nu rezultatul opţiunii deliberative unilaterale, a unei singure Camere. Apreciind deosebita importanţă a acestui subiect privind reglementarea acestor mandate fără limită, adăugat de Senat, decizia eliminării limitării acestora nu poate aparţine unei singure Camere, ci trebuie să formeze obiectul de legiferare a întregului Parlament, nu doar în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare a ţării, dar şi ca organ reprezentativ suprem al poporului român, deci şi al interesului naţional”, conchide şeful statului în sesizare.