Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 9

Studiul mai arată și că procedurile chirurgicale care au fost realizate laparoscopic, față de cele făcute tradițional, au dus la mai puțină durere pentru ambele persoane implicate, donator și primitor, dar și cu un timp de spitalizare mai redus pentru donatori. „Ziarul de Sănătate” a analizat rezultatele studiului alături de conf.dr. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog și specialist în medicină bazată pe dovezi.

Studiul a implicat alegerea tehnicii chirurgicale în scop de cercetare

„Acest studiu a încercat să compare mai multe tehnici chirurgicale folosite pentru a extrage rinichiul de la o persoană sănătoasă atunci când dorește să-l doneze unei persoane apropiate, unei rude. Ne referim la donarea de la donator viu și acest articol se uită la riscurile donării pentru un pacient sănătos, compară aceste riscuri și le analizează din perspectiva tehnicii chirurgicale folosite. Cea mai recentă astfel de tehnică implică utilizarea robotului chirurgical, înainte de robot se efectua nefrectomia prin laparascopie, dar și clasic, prin chirurgie deschisă”, a explicat conf.dr. Ionuț Nistor.

Acesta a punctat că esența meta-studiului vizează în special zona de tehnică chirurgicală și noutatea sa este că au fost găsite multe studii clinice randomizate în acest domeniu, care răspundeau la întrebările cercetătorilor, un lucru care este mai neobișnuit în general. „E greu să faci în chirurgie un trial clinic randomizat când pacientul acceptă să fie alocat aleatoriu unei tehnici chirurgicale sau alteia. De regulă este o decizie a echipei chirurgicale, bazată pe dotările centrului, pe experiență, și mai puțin a unui algoritm aleatoriu. Vorbim și de 1.300 de pacienți implicați în aceste studii, este o cifră importantă care ne crește încrederea în rezultate”, a punctat conf.dr. Ionuț Nistor.

Unul dintre cele mai semnificative rezultate, explică acesta, ține de faptul că, în acest moment, chirurgia laparoscopică este asociată cu mai puțină durere pentru pacienți și pentru donatori în comparație cu chirurgia clasică, deschisă. Totodată, există un beneficiu mai mare în cazul chirurgiei clasice, deschise, atunci când vorbim de capacitatea rinichiului de a fi folosit la capacitate maximă și de a fi transplantat cât mai rapid.

„Deci dacă ne uităm din perspectiva donatorului există un beneficiu pentru a face intervenția laparoscopic sau cu ajutorul robotului chirurgical, fiindcă are mai puțină durere și stă mai puțin în spital, dar dacă ne uităm la supraviețuirea pe termen lung a rinichiului transplantat există un ușor beneficiu pentru chirurgia deschisă. Totul ține de cât de rapid s-a făcut intervenția și de cât de multe minute a stat fără oxigen rinichiul recoltat. Cu cât timpul e mai mic, cu atât este mai mare posibilitatea rinichiului de a-și reveni mai repede și de a supraviețui un număr mai mare de ani. Varianta laparoscopică este sugerată de autorii acestor studii ca fiind cea mai bună variantă – riscuri mai puține pentru pacienți și supraviețuire mai bună legată de funcția renală”, a punctat conf.dr. Ionuț Nistor.

Cum arată viața cu un singur rinichi? „La fel ca cea a unui adult cu doi”

În ceea ce privește riscurile la care se supune o persoană care acceptă să doneze un organ, ele sunt similare cu riscurile asociate oricărei intervenții chirurgicale majore. Conf.dr. Ionuț Nistor a explicat că există un risc de sângerare, unul de infecție, pot apărea complicații post-chirurgicale legate de afectarea organelor din jur, dar care sunt extrem de rare.

Ce descriu însă des persoanele aflate în această situație este o durere la locul inciziei, se tem de durata procedurii, pentru că vor fi sub anestezie generală o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, iar apoi e perioada de recuperare: vor să se întoarcă mai rapid la activitatea normală. De aceea, spune conf.dr. Ionuț Nistor, din punct de vedere al avantajelor pentru donator, procedura și recoltarea laparoscopică sau robotică are „beneficii clare”.

„Stilul de viață pentru o persoană care a donat un rinichi nu se schimbă deloc, decât dacă pacienții sunt neglijenți cu sănătatea lor. Altfel, numărul de controale pe care îl face un pacient donator față de unul cu ambii rinichi nu este diferit, poate doar în primul an mai ești chemat la un control la 3-6 luni, post-operator. Dar după acesta se face un set de analize și un control periodic anual, pe care-l recomandăm de altfel oricărui adult trecut de 40 de ani”, a mai spus conf.dr. Ionuț Nistor.

Viața cu un singur rinichi nu aduce vreo problemă, a spus acesta, dar trebuie evitate totuși anumite elemente care pot induce nefrotoxicitate, cum ar fi unele medicamente care pot afecta rinichiul. O cantitate prea mare din acestea poate duce mai repede la insuficiență renală pentru cei care au un singur rinichi.

Publicitate și alte recomandări video