VIAȚA DE ASOCIAȚIE – Răspundem întrebărilor cititorilor. Cum se împart pierderile de apă și alte pierderi între locatari? Ce faci cu un vecin care ține căldura închisă? (15)

Într-un articol recent am afirmat că „în majoritatea asociațiilor împărțirea pierderilor de apă, sub aspect financiar, se face procentual cu consumul individual la nivel de locuință/spațiu cu altă destinație. Este un calcul echitabil și justificat.” Cititorul nostru, domnul Crețu Corneliu, ne întreabă: Ați putea sa-mi detaliați acest aspect? M-ar interesa punctul dumneavoastră de vedere susținut de articole din legea 196/2018. Dacă sunt articole din alte legi vă rog sa le menționați precum și ce articole din legea 196/2018 fac conexiunea cu acestea. Punctul meu de vedere este (strict legal vorbind, zic eu): pierderile de apă se văd în diferența LA apă rece (sunt niște lei nu mc) și sunt o cauză a modului de administrare a instalației COMUNE de alimentare cu apa rece si pe cale de consecință, aceasta ar trebui plătita pe art. 84-86 (cota-parte indiviză) din legea 196/2018.

Nu știu care ar fi articolele din Legea 196/2018 care să susțină modul de repartizare a cheltuielilor cu diferența LA apa rece proporțional cu consumul.

Domnul Crețu Corneliu dorește să clarificăm, mai în amănunt, următoarea afirmație: în majoritatea asociațiilor împărțirea pierderilor de apă, sub aspect financiar, se face procentual cu consumul individual la nivel de locuință/spațiu cu altă destinație. Este un calcul echitabil și justificat.

Măsurarea consumului de apă rece se poate face în două modalități:

• a. cu ajutorul instrumentelor de măsurare, respectiv a contoarelor individuale. Conform art. 83(2) din Legea nr. 196/2018 „Cheltuielile pe consumuri individuale se repartizează în funcție de indexul contoarelor individuale”

Citirea indexului se poate face radio (de la distanță) sau de către proprietari, lunar. Ei sunt obligați să înștiințeze asociația cu noul index, iar asociația are dreptul de a face verificări periodice ale indexului contoarelor.

• b. prin calcul paușal, în cazul în care nu există instrumente de măsurare. În acest sens este în vigoare Ordinul nr. 29/23.12.1993 a Ministerului Lucrărilor Publice care a emis „Normativul-cadru privind contorizarea apei şi a energiei termice la populație, instituții publice şi agenți economici, cuprins în anexa la prezentul ordin.” În acest act normativ se arată că „Pentru imobilele cu instalații interioare de apă şi canalizare, cu preparare locală a apei calde menajere – 6,3 m³/persoană/lună.

Problema comună în ambele cazuri este cea a „pierderilor de apă”. Noi ne vom ocupa, în continuare, numai de cazurile în care măsurarea se face pe baza indexului contoarelor de apă.

Pierderile de apă sunt reprezentate, în fapt, de diferențele de consum ce rezultă din totalul indecșilor individuali în raport cu indexul furnizorului de apă situație care se poate explica astfel:

• instalația de apă pe traseul comun are defecțiuni care conduc la pierderi de apă. În acest caz responsabil este asociația de proprietari, mai precis conducerea ei reprezentată de președinte, administrator și comitetul executiv. Nici cenzorul nu este scutit de răspundere, dacă a luat la cunoștință despre situația creată și nu s-a implicat în remedierea ei.
• instrumentele de măsură la nivel individual nu sunt periodic verificate în ce privește starea lor tehnică ce impune recalibrarea lor (în măsura în care este posibil). Precizez că aceste mijloace tehnice de măsurare sunt de mai multe clase metrologice și în funcție de acestea se poate ști dacă indexul lor este identic cu cantitatea reală de apă consumată. Aici vorbim de instrumente din clasa metrologică B(atât pentru apă rece, cât și caldă), fiind utilizat la scară largă pentru uz casnic datorită rezistenței și fiabilității sale, clasa C(pentru o precizie mai mare, mai ales la debite mici) sau, mai moderne, clasa MID R100/R80.
• nu se ia în calcul, în anumite cazuri, faptul că instalația de apă, are, în permanență, o anume cantitate de apă, care, chiar dacă este o constantă în ecuația calculului consumului, o influențează, spun specialiștii, în unele cazuri
• diferența, de zile, chiar și ore între citirea radio a contoarelor individuale și cea făcută de furnizor la apometrul său dau naștere, la rândul lor, de diferențe greu de calculat. Numai vorbim de cazul în care fiecare deținător de contor/contoare aduce la cunoștința asociației indexul/indecși de consum (uneori pe parcursul a una sau două săptămâni0

În ce privește modul de calcul și repartizare a diferenței de apă, Legea nr. 196/2018 nu face nici o referire. De aceea, în practică, se impun, cel puțin, două sisteme:

• a. repartizarea diferenței de apă dintre citirile individuale și indexul din factura furnizorului în mod proporțional cu consumul. De pildă, la un consum individual de 9 metri cubi care reprezintă, să zicem 4% din total consum măsurat se va repartiza tot o cantitate de 4% din volumul de apă considerată „pierdere”.
• b. repartizarea în mod egal a „pierderilor” la toți consumatorii, indiferent de câtă apă au consumat.

Pornind de la dictonul „unde legea nu interzice înseamnă că se permite” adunarea generală trebuie să hotărască ce soluție adoptă.

În ce ne privește, față de cele două soluții (nu exclud și alte posibile variante), consider că varianta a. este echitabilă și justificată.

O chestiune importantă o reprezintă înștiințarea proprietarilor, prin avizier sau alte metode moderne de comunicare despre: volumul de apă ce reprezintă diferența de citiri („pierderile”), valoarea ei ca preț pe metru cub și totalul ce rezultă la volumul în discuție, criteriul de repartizare la nivel individual și suma datorată de fiecare consumator.

La asociațiile care folosesc programe informatice, acest calcul se face automat și se comunică individual.

Ca să răspundem punctual solicitării cititorului nostru facem următoarele precizări:

• Legea nr. 196/2018 nu face referire expresă la modul de repartizare a diferenței de apă ce rezultă din totalul citirilor contoarelor individuale în raport cu indexul comunicat de furnizorul de apă și în mod implicit, a costului acestei diferențe

Singura referire la modul de repartizare a cheltuielilor pe consumuri individuale este, art. 83(2) unde se vorbește și despre „alte criterii în baza cărora se pot individualiza consumurile” fără mai da nici un detaliu.

• întrucât Legea nr. 196/2018 este unicul act normativ care reglementează, la nivel de lege, modul de organizare și desfășurare a activității la nivel de asociație de proprietari, nu mai există alte surse legale cu privire la tema tratată de noi.
• punctul dumneavoastră de vedere cu privire la calculul „pierderilor de apă” sub aspect financiar, să se facă având drept criteriu cota-parte indiviză este interesant, dar legea se referă doar la „administrarea, întreținerea, repararea, exploatarea” instalației de apă sub aspect tehnic. Exploatarea instalației de apă, în descrierea unui dicționar tehnic, înseamnă „monitorizarea presiunii, verificarea etanșeității conductelor, curățarea periodică, prevenirea depunerilor de calcar și intervenția rapidă în caz de avarii. ” Teoretic, în opinia mea, se poate face o legătură de cauzalitate între starea instalației și pierderile de apă (dacă se dovedește că aceasta este singura cauză a diferențelor de consum).

O astfel de temă se poate lansa la nivel de adunare generală și argumenta tehnic nu și juridic.

Într-un bloc de apartamente pereții despărțitori dintre apartamente sunt subțiri față de cei exteriori. Este normal ca la un bloc de 10 etaje să se plătească cheltuielile comune funcție de spațiu aferent fiecărui apartament? Noi 2 persoane 69 m plătim mai mult decât 5 persoane 54 m?

Stimate domnule Mihai Vatamanu, vă informăm că un prim pas, ca să vă lămuriți cu privire la criteriile de calcul a întreținerii, este să lecturați Secțiunea a 2-a „Cheltuielile asociației de proprietari”, din Legea nr. 196/2018. Pasul al doilea, este, în opinia mea, să verificați (aveți acest drept legal) dacă sunt sau nu respectate aceste criterii la nivelul asociației de proprietari. Dacă mai aveți nelămuriri vă rugăm să ne contactați pentru a vă recomanda soluțiile potrivite cererii dumneavoastră.

Dacă un vecin cu perete comun sau pardoseală (respectiv tavan) nu locuiește și nu încălzește apartamentul pe timpul iernii, perioadă când temperatura la el in ap. poate ajunge la 5-7 grade, are vreo obligație conform legii, având în vedere că este un condominiu?

În numărul viitor al ziarului de Iași, vă vom răspunde, în detaliu la întrebarea dumneavoastră dată fiind importanța subiectului abordat.

Marius GHEORGHIU

CONTACT – Email: redactie@ziaruldeiasi.ro, Telefon: 0745079523

Publicitate și alte recomandări video