Viaţa pe Venus nu este posibilă în absenţa apei din atmosfera planetei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 17.09.2021

Viaţa pe Venus nu este posibilă în absenţa apei din atmosfera planetei

GALERIE
venus
  • venus
- +

Viaţa aşa cum este cunoscută pe Terra este imposibilă pe Venus din cauza apei insuficiente din atmosfera acestei planete, conform constatărilor unui studiu publicat luni, o nouă infirmare a unei cercetări recente, care anunţa descoperirea unui gaz ce ar putea fi asociat unor forme de viaţă în învelişul gazos al acestui corp ceresc, relatează AFP luni.

''Nu există viaţă activă posibilă'' în norii lui Venus, a declarat într-un briefing de presă microbiologul John Hallsworth, coautor principal al studiului publicat luni în Nature Astronomy.

Cea mai apropiată planetă vecină a Pământului seamănă cu acesta în multe privinţe, ca mărime şi masă, dar se distinge prin temperatura de la suprafaţă, de 470 de grade Celsius, şi o atmosferă cu 97% dioxid de carbon. Cu alte cuvinte, puţin propice vieţii.

Planeta este, de asemenea, acoperită cu un strat gros de nori, alcătuiţi din picături de acid sulfuric. Aceasta este regiunea în care, în septembrie anul trecut, specialista britanică în astronomie Jane Greaves a anunţat descoperirea fosfinei.

Pe Pământ fosfina provine din activitatea umană sau microbiană, iar anunţul a suscitat frământări în rândul comunităţii ştiinţifice, înainte de a fi intens contestată de specialişti, care au pus la îndoială observaţia şi metoda utilizată pentru a constata prezenţa acestui gaz.

''Distanţă imposibilă''

De această dată, obiecţia vine chiar de la posibilitatea ca un organism viu să existe în astfel de condiţii. Unul dintre subiectele de studiu ale lui John Hallsworth, de la Queen's University din Belfast, este ''cantitatea minimală de apă cu care cei mai extremofili microbi (cei mai rezistenţi, n.a.) pot fi satisfăcuţi pe Pământ pentru a rămâne activi şi pentru a prospera'', a declarat el.

Concluzia lui este definitivă: cantitatea de apă disponibilă în norii lui Venus este ''de peste o sută de ori prea mică'' pentru a permite supravieţuirea celor mai rezistente microorganisme cunoscute. Cu alte cuvinte, ''la o distanţă insurmontabilă de ceea ce are nevoie viaţa pentru a funcţiona''.

''Cel mai tolerant microb la secetă nu ar avea nicio şansă în norii lui Venus, iar cel mai tolerant cu un mediu acid chiar mai puţin'', a adăugat specialistul.

Echipa lui Jane Greaves a revăzut în cele din urmă cantitatea de fosfină despre care a afirmat că ar fi fost detectată. Pentru Chris McKay, astrofizician în cadrul agenţiei spaţiale americane NASA, coautor al studiului publicat luni, ''nu există un consens ferm în comunitatea ştiinţifică potrivit căruia semnalul detectat este fosfină''.

Dar chiar dacă există fosfină, se cunoaşte suficient de bine atmosfera lui Venus, datorită sondelor care au zburat deasupra ei încă din anii 1960, şi observaţiilor efectuate de pe Pământ, pentru a şti ''dacă există suficientă apă pentru viaţă'', a spus Chris McKay. Iar ''pe Venus nu este cazul, de departe''.

''Tărâmul imaginaţiei''

Pentru acest expert NASA, cele trei sonde care vor explora Venus în jurul anilor 2030 vor confirma datele deja dobândite referitoare la temperatură, presiune şi apă, făcând posibilă, de asemenea, retrasarea istoriei acestei planete vecină "care ar fi putut fi locuibilă în urmă cu trei miliarde de ani''.

La întrebarea dacă ''Steaua Ciobanului'', aşa cum mai este denumită planeta Venus, ar putea să găzduiască o altă formă de viaţă decât cele pe care le cunoaştem, răspunsul lui Chris McKay este că în acest caz ''lăsăm biologia aşa cum o cunoaştem şi pătrundem pe tărâmul imaginaţiei''.

Dacă viaţa nu este posibilă pe Venus, ar putea fi pe Jupiter, a doua planetă din sistemul nostru solar, în afară de Pământ, care posedă o atmosferă noroasă. Aceasta oferă ''o combinaţie de temperatură potrivită şi activitate a apei (disponibilitatea acesteia) pentru a susţine o viaţă activă'', potrivit lui Hallsworth. Ceea ce nu este, desigur, suficient pentru a se putea concluziona că aceasta este prezentă în acel loc.

Cei doi oameni de ştiinţă mizează pe următorul telescop spaţial James Webb, care va fi lansat în toamnă, pentru a explora posibilitatea ca alte planete să adăpostească viaţă, prin studierea atmosferei lor. AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Restauraţia fără rest

Pavel LUCESCU

Restauraţia fără rest

Uitându-te la ce se întâmplă zilele astea în politica românească începi să-ţi dai seama că acum un an am luat de fapt o mare ţeapă şi că premierul pe care şi l-a dorit şi l-a impus Iohannis, Florin Cîţu, nu e decât versiunea sintetică şi coafată a grindenilor, tudoşilor şi dăncilelor lui Dragnea pentru fraierii de „dreapta”.

Filmuletul zilei

opinii

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Ioan Alexandru TOFAN

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Schimbările, câte sunt, par a fi făcute de un copil râzgăiat care, supărat pe ursuleţul lui, vrea să îl transforme în maşinuţă. Sunt mutate băncile, ca să fie în cerc şi nu în rând. Se dă cu var. Sunt înlocuite tablele. Iar se dă cu var. Power-point-ul este încurajat să devină un limbaj universal, aruncându-se în inactualitate însuşi fundamentul culturii noastre europene, care este cuvântul. Power-point-ul se proiectează pe un var strălucitor. Se schimbă ordinea rubricilor în diverse tabele. Concluziv, se mai dă o dată cu var.  

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

George PLEȘU

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

Fără nici o îndoială, muzica pe care o ascultăm şi împărtăşim cu alţii este parte a individualităţii nostre, a identităţii personale, sociale şi culturale, inclusiv prin dorinţa de a ne integra, de a corespunde sau a ne diferenţia de majoritate. Departe de a fi doar distracţie sau o experienţă pur estetică, muzica este un limbaj în sine, care se dezvoltă continuu, odată cu omenirea.

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Grigore ILISEI

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Viaţa Ecaterinei Ilisei, născută Şerbu, şi purtând din 1960 până la căsătoria din 22 noiembrie 1965 numele de Moldovan, cel a bunicilor materni, care o înfiaseră spre a o scăpa de anatema „originii nesănătoase”, stigmat al regimului comunist, a fost hărăzită de Dumnezeu să-şi rânduiască viaţa sub semnul frumuseţii. Fusese plămădită să fie chip al splendorii umane. 

pulspulspuls

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Una scurtă pe azi despre subiectul ultimelor zile din politichia locală: cel despre demisia anunţată dar nescrisă a conţilierului userist Iulică Răzgândică.

Caricatura zilei

Tramvaiul nou și-a început treaba

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.