Viceprimarul din Rotterdam a venit să caute soluții la Iași: are sute de persoane fără adăpost, din care 71 români din zonă. Ce e de făcut cu ei?

Ce spune un recrutor ieșean penntru Olanda?

 

Interesul românilor pentru munca în Olanda a crescut în ultimii ani, iar acest interes se observă și în județele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, spune Pavel Smântână, fondator și manager al unei agenții de recrutare a forței de muncă pentru Olanda. „A crescut în special interesul cuplurilor tinere, fără copii. Sunt sate din Botoșani din care sunt plecați 30, 40, 50 de oameni la muncă în Olanda. Acolo, mulți dintre ei locuiesc în zona de centru și vest a țării, în apropierea marilor sere de flori. Așa că există acum sate de cateva sute de case din Olanda în care 5% – 7% din populație e de români”, apreciază șeful agenției de recrutare New Oportunities SRL (Proagricultura).

Prin firma sa, anual plecă la muncă în Olanda în jur de 300 de ieșeni. Compania ieșeană de recrutare facilitează contactul dintre forța de muncă de pe piața locală și agențiile de recrutare din Olanda sau companiile care au nevoie de români la lucru. “Înainte de Brexit, ne ocupam și de Anglia, dar acum 98% din activitatea noastră se desfășoară pe relația Iași – Olanda. Noi recrutăm oameni care vor să muncească în agricultură, în sere, dar și în zootehnie, în hoteluri, pentru servicii de curățenie și, mai rar, pentru bucătărie, dar avem oferte de muncă venite din partea fabricilor și a depozitelor olandeze”, spune Pavel Smântână. El are și o explicație în ce îi privește pe românii plecați iniţial la muncă, dar care ajung să rămână și fără serviciu, și fără cazare:

„Agricultura este, probabil, domeniul dominant, în care pleacă să muncească cei mai mulți dintre clienții noștri. E o munca repetitivă, trebuie să învețe 20 de cuvinte în engleză, nu e așa de complicat. Ofertele care vin de la fabrici și depozite se adresează unor oameni care pot comunica în engleză la un nivel bunișor. Au de sortat niște comenzi, trebuie să învețe sute de denumiri, nu e o muncă repetitivă. Dar problema e că cei care știu ceva engleză, își caută singuri de lucru, convinși că dacă ar veni la noi ar trebui să plătească un comision. Ceea ce nu e adevărat, noi nu percepem nicio taxă oamenilor care pleacă la muncă, noi suntem plătiți de angajatorii care își caută oamenii. Odată ajunși acolo, angajatorul le face actele de ședere și îi cazează, de obicei într-o casă în care locuiesc mai multe persoane. În plus, nicio bancă din Olanda nu îți deschide cont acolo, dacă nu ai un istoric de muncă. Or, angajatorul plăteşte salariul pe card. Așa încât, cei care pleacă fără să cunoască legislația olandeză, doar bazându-se pe puțina engleză pe care o știu, riscă să se trezească în situații vulnerabile”.

Cazarea muncitorilor e asigurată de angajator, spune Smântână, dar nu e gratuită. Muncitorilor li se oprește din salariu contravaloarea chiriei: “Sunt foarte mulți care mă întreabă cât e salariul lunar în Olanda, când vin la interviu. Eu le spun că în Olanda se pot face în medie maxim 45 de ore de muncă, iar ora de muncă e plătită cu minim 13,27 euro brut, aproximativ 11,5 euro net. Și le spun că din banii ăștia trebuie să scadă costul cazării”. Potrivit paginii de internet a agenției, proagricultura.ro, “costul cazării poate fi între 85-116.5 Euro/săptămână cu toate utilitățile incluse, în funcție de locație”.

 

Cum ajung totuși pe străzi românii plecați la muncă?

 

„Unii sunt într-o permanentă căutare. Abia ajung acolo și își caută altceva. Primesc zilnic 4-5 telefoane de la români aflați în Olanda care vor să-și schimbe locul de muncă, dar pentru noi e dificil să găsim locuri de muncă pentru românii aflați deja în afara țării. Apoi, și la cazare, și la muncă, există un regulament: alcoolul și drogurile la muncă înseamnă concediere, alte încălcări pot fi sancționate cu mustrare sau avertisment. Nu am prea avut astfel de situații, să rămână omul pe drumuri, se întâmplă extrem, extrem de rar”, mai spune Smântână.

Se întâmplă extrem de rar prin agenții, dar se poate întâmpla mai des pentru cei care pleacă în căutarea unui loc de muncă fără să fie informați, o spun și reprezentanții Primăriei Rotterdam. Cert este că se întâmplă și, în ciuda faptului că numărul românilor fără adăpost de pe străzile acestui oraș nu este mare, municipalitatea olandeză a făcut un plan de acțiune pentru a-i recupera pe românii aflați în situații vulnerabile.

 

Ce se întâmplă dacă cetățenii mobili rămân fără adăpost în Rotterdam?

 

Joost Kadijk, consilier pe politici privind persoanele fără adăpost din Rotterdam, a explicat: „Iarna nimeni nu e lăsat să doarmă pe străzi. În februarie 2024 erau 262 de persoane fără adăpost și 154 în adăposturi. 72% dintre ei erau cetățeni mobili din Uniunea Europeană, din care 141 (adică 50%) erau polonezi și 71 erau români (22%)”.

Plan de acțiuni pe care delegaţia olandeză l-a prezentat la Iași are ca obiectiv să îi adune pe cei fără adăpost, să le ofere suport și să îi ajute fie să se întoarcă în România, fie să își găsească un nou loc de muncă în Olanda. Anul trecut, 228 de români aflați în situații vulnerabile au reușit astfel să își găsească un nou loc de muncă în Țările de Jos, în timp ce 321 s-au reîntors în țară (dintre care 84 au fost repatriați de autoritățile olandeze). În acest an, numărul persoanelor întoarse în țară a fost de 73 (din care 29 forțat), iar 66 de persoane au reușit să își găsească un loc de muncă.

„Scopul principal al întâlnirii a fost acela de a stabili o cooperare cu partenerii români în sprijinirea migraților români care doresc să muncească, dar care uneori se confruntă cu situații dificile sau vulnerabile în Olanda, în special în zona Rotterdam, și care doresc să se întoarcă acasă sau doresc să găsească locuri de muncă mai bune pentru a munci”, explică Amalia Georgescu, consulul onorific al Țărilor de Jos la Iași.

Consulul onorific al Țărilor de Jos din Iași a fost și cel care a tras concluziile întâlnirii: „Se impune informarea corectă și educarea publicului care doreşte să meargă la muncă în Olanda, cu privire la oportunități, obligatii, cerințe și alte aspecte ce ţin de specificul pieţei muncii acolo: format contracte, costuri cazări, cerințe indicatori performanță la locul de munca, costul real al muncii etc. Primăria Rotterdam și-a asumat un program de un an de zile pe care îl va face pentru informarea prin canalele social media în acest sens. Pentru aceasta, vor fi create centre de informare în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, pe baza programelor lansate de primăria Rotterdam, pentru a informa corect populația despre diferenţele culturale, legislative și operaționale, dar și despre oportunitățile oferite de Olanda”.

 

Cei mai mulții străini din Rotterdam sunt români

 

Printre măsurile luate se numără suportul imediat și reintegrarea în societate, colaborarea cu organizații non-guvernamentale și asistența pentru găsirea unor locuri de muncă adecvate. „Întărirea cooperării româno-olandeze este esențială pentru a oferi sprijin real și informare corectă,” a declarat Alderman Ronald Buijt, viceprimar al orașului Rotterdam.

În plus, spune Amalia Georgescu, s-a pus accent pe ajutarea concretă a românilor pentru a-și îndeplini corect obiectivele de la muncă și pentru a se putea adapta la specificul țării și al regiunii, fiind vorba majoritar de muncă în domeniul agri-food sau sectorul serelor de flori. Și asta pentru că românii reprezintă populația cea mai numeroasă de străini aflați la muncă în Rotterdam după polonezi (aceștia din urmă reprezintă o populație de aproximativ 12.000 de persoane). Acesta este și motivul pentru care, odată încheiată vizita la Iași, delegația din Rotterdam s-a îndreptat spre Polonia.

Publicitate și alte recomandări video