Vicierea consimțământului prin violență

Violența ca viciu de consimțământ, reprezintă constrângerea sau amenințarea unei persoane cu un rău fizic, moral sau material, de natură a insufla o temere care o determină să încheie un act juridic pe care, în alte condiții nu l-ar fi încheiat. Violența își găsește reglementarea la art. 1216 – 1220 Cod Civil. Articolul 1216 din Codul Civil  prevede că  „(1) Poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terţ. (2) Există violenţă când temerea insuflată este de aşa natură încât partea ameninţată putea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimţământului său, viaţa, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav şi iminent.”

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

               Așadar, ca toate viciile de consimțământ, în momentul în care consimțământul este viciat ca urmare a intervenției violenței, partea victimă a violenței va putea să ceară anularea contractului, prezența acestui viciu constituind o cauză de nulitate relativă la încheierea contractului.

• Citiți și: Violența domestică explodează în România: Cum stă Iașul față de Cluj sau Ilfov?

Așa cum rezultă din reglementarea legală a violenței, pentru ca aceasta să constituie viciu de consimțământ, este necesară îndeplinirea anumitor condiții și anume:

• temerea justificată insuflată victimei violenței, fără drept, trebuie să fie determinantă pentru încheierea contractului, în sensul că în lipsa consimțământului partea crede că viața, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent, așa cum reglementează art. 1216 alin. (2) Cod Civil. De asemenea, există violență și în cazul în care amenințarea este îndreptată împotriva unei persoane apropiate, precum soțul, soția, ascendenții ori descendenții părții al cărei consimțământ a fost viciat – art. 1216 alin. (3) Cod Civil;
• pericolul să fie grav și iminent la care viața, persoana, onoarea sau bunurile unei persoane ar fi expuse – art. 1216 alin. (2) Cod Civil;
• temerea insuflată, indusă victimei să fie fără drept – art. 1216 alin. (1), adică nelegitimă;
• exercitarea violenței trebuie să aibă ca scop final determinarea celeilalte părți de a încheia un act juridic civil.

Totodată, legiuitorul stabilește că violența poate proveni de la cealaltă persoană sau de la un terț. Așa cum prevăd dispozițiile art. 1220 Cod Civil, pentru a constitui viciu de consimțământ, violența săvârșită de un terț trebuie să fie cunoscută de către partea co-contractantă a victimei violenței. Pe lângă celelalte condiții ale violenței, victima acesteia va trebui să probeze suplimentar și faptul că cealaltă parte cunoștea sau, după caz, ar fi trebuit să cunoască violența săvârșită de terț.

Articolul 1217 Cod Civil stabilește că și temerea insuflată prin amenințarea cu exercițiul unui drept constituie violență. În acest caz, amenințarea cu exercițiul unui drept constituie violență dacă este făcută în vederea obținerii de avantaje injuste.

• Citiți și: Iaşul, locul 16 la violenţă domestică: pandemia ne-a mai calmat. Unde sunt cei mai mulţi bărbaţi bătuţi în soţii?

Pentru a face proba existenței violenței, partea îndreptățită va trebui să dovedească prin orice mijloace de probă amenințările care au insuflat temerea justificată sau actele de constrângere morală, fizică sau patrimonială care au determinat-o să încheie contractul a cărei nulitate relativă o solicită.

Termenul de prescripție al acțiunii în anulare este de 3 ani și începe să curg de la data când violența a încetat – art. 2517 și art. 2529 alin. (1) lit. a) Cod Civil .

Publicitate și alte recomandări video