Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Victimele bullying-ului: cât de mult contează sprijinul necondiţionat al familiei

GALERIE
victime, bullying
  • victime, bullying
- +

Cristina Ilaș, 36 ani: „Fiica mea este elevă în clasa a VI-a, la o școală din cartierul în care locuim. Este un copil serios, învață, este liniștită și cuminte. Din păcate, din cauza serviciului, și eu și soțul meu lucrăm în ture, nu prea avem când să stăm foarte des de vorbă. Abia în urmă cu două săptămâni am aflat de la sora ei, mai mică cu un an, că are probleme cu unele colege. Nu a vrut să ne povestească dar, cumva, am forțat-o, pentru am simțit-o tot mai retrasă, mai tristă și îngrijorată că ar putea merge din nou la școală. Ne-a povestit că are trei colege care, încă de anul trecut, râdeau de ea că au vazut-o vorbind cu un coleg, cu care, spune fiica noastră, discuta despre teme. Vreau să vă spun că în clasa ei copiii nu se prea omoară cu învățătura. Au râs de ea că sunt iubiți, că sunt tocilari, că sunt proști că nu fumează. De la jigniri au ajuns și la împingeri, atunci când treceau pe lângă ea. Nu ne-a spus nimic. Acum, este foarte speriată că ar putea merge din nou la școală, să se întâlnească cu ele. Sincer, nu știu ce să fac“. 

 
 

Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, Universitatea „Dunărea de Jos“, Galați, Șef Clinică Psihiatrie II, Spitalul „Elisabeta Doamna“, membru al Comisiei consultative de Psihiatrie din Ministerul Sănătății: „Ceea ce i se întâmplă fiicei dumneavoastră se numește, în termeni tehnici, bullying. Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying“ (bully â huligan, bătăuș în limba engleză) nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, umilire, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului.

Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți, efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologică, iar ceea ce este cel mai grav este că produce daune emoționale majore.
 
Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și psihologică, o conduită intenționată care vizează producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite cauze care determină noi forme de violență.
 
Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici: 
 
- intenționat - agresorul are intenția să rănească pe cineva;
-repetat - aceeași persoană este rănită mereu;
- dezechilibrul de forțe - agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
 
Cercetările de specialitate consideră câțiva factori școlari care au un rol în dezvoltarea și favorizarea comportamentului de bullying. O parte dintre cei care s-au aplecat asupra acestui fenomen aseamănă interacțiunea de tip bullying cu un „dans macabru“ dinamic (activ și interactiv) care se petrece între agresor și victimă. Alți cercetatori văd interacțiunile de tip agresiv ca pe un „duet“ între individ și mediul social înconjurător, unde cel din urmă determină intensitatea agresivității.
 
Cele mai noi cercetări conchid că există evidențe științifice care să susțină că băieții apelează mai mult la victimizare fizică decât fetele, în schimb, nu există diferențe semnificative de gen în cazul agresivității indirecte, victimizarea relațională.
 
Comportamentul de bullying se face simțit mai ales atunci când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă etc., iar copiii îl învață de la adulți sau copiii mai mari. În procesul de creștere, aproape fiecare copil experimentează „necăjirea“ (teasing) de către cei mai mari și de către adulți. Poate pentru aceștia este o simplă joacă, dar, pentru copil, este un model de comunicare de la cel puternic către cel slab; copilul este în plin proces de achiziții, încă nu are capacitatea de a discerne între bine și rău, încă nu poate prevedea pe termen lung consecințele faptelor sale sau ale altora, așa că interiorizează comportamentul, modelul de la cei apropiați lui și care îi asigură supraviețuirea sau din alte surse atunci când părinții săi îl acceptă prin neimplicare.
 
Copilul învață și el să „necăjească“ și, făcând acest lucru în mod repetat, comportamentul devine „bullying“ și se manifestă: 
 
- verbal prin amenințări, etichetări, batjocură;
- psihologic prin izolarea victimei, răspândirea de zvonuri;
- fizic prin lovire, împingere.
 
Victimele bullying-ului sunt adesea timide, cu stimă de sine scăzută, abilități sociale slabe, în general mai puțin puternice din punct de vedere fizic decât colegii lor; agresorii îi aleg după aceste criterii tocmai pentru a se pune ei în siguranță deoarece, de obicei, aceștia nu se răzbună.
Pentru că există posibilitatea ca un copil astfel agresat să nu aibă întotdeauna curajul să solicite ajutor familiei sau cadrelor didactice de la școală, este esențial să vă faceți timp și să discutați cu fiica dumneavoastră. 
 
Este de preferat ca această discuție să aibă loc într-o atmosferă relaxată, fără reproșuri gen „de ce nu mi-ai spus“, „ai făcut tu ceva, de s-a legat de tine“. Poate o poveste din perioada în care dumneavoastră înșivă, în copilărie, v-ați simțit agresată sau intimidată de alți colegi, ar putea deschide ușile sincerității. Sau, dacă nu ați trăit-o, o puteți inventa. Dar, ceea ce nu trebuie să lipsească nicicum în dialogul dumneavoastră este certitudinea că iubirea este constanta din relația cu fiica dumneavoastră și că trebuie să știe că îi sunteți și îi veți fi întotdeauna umărul de nădejde pe care ea se poate sprijini.
Vă recomand să luați legătura și cu psihologul școlii și, împreună, să mergeți să vorbiți și cu diriginta clasei. Rolul psihologului este important pentru că, pe de o parte, veți stabili împreună un plan care să vă ajute copilul să depășească această experiență nefericită iar, pe de altă parte, acesta va reuși să reuși să exprime mai bine cadrelor didactice emoțiile dumneavoastră.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri