VIDEO: Bogdan Piţigoi: Despre bani, riscuri în afaceri, criză de muncitori şi competiţia dintre Iaşi şi Cluj
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 22.09.2021

VIDEO: Bogdan Piţigoi: Despre bani, riscuri în afaceri, criză de muncitori şi competiţia dintre Iaşi şi Cluj

GALERIE
Bogdan Pitigoi
  • Bogdan Pitigoi
- +

Bogdan Piţigoi este un om de afaceri de succes, cu o istorie îndelungată în Iaşi. Afacerile sale au crescut şi s-au diversificat de-a lungul timpului, dând dovadă de reziliență şi adaptare la piaţă. A transformat companii care nu mai mergeau şi a tatonat noi pieţe pe care a dezvoltat business-uri de succes. Acum joacă un rol de prim-actor pe piaţa auto din Moldova – cu relevanţă naţională - şi este pe locul doi pe piaţa de office din Iaşi. Bogdan Piţigoi face parte din categoria celor care urmăresc cu atenţie atât afacerile, cât şi politicile publice şi de educaţie din ţară. A finanţat un program Early Birds de depistare a start-up-urilor şi este prezent în campaniile de responsabilitate socială. 

“Ziarul de Iaşi” a ales să deschidă cu acest interviu o serie de discuţii despre felul în care oamenii de afaceri din Iaşi se raportează la comunitate şi la principalele griji şi subiecte în dezbatereale membrilor acesteia. În următoarele săptămâni vom aduce în faţa dumneavoastră zece lideri din topul de business al Iaşului. Opiniile lor sunt un barometru nu numai pentru starea economiei, ci şi pentru indicatori adiacenţi, tot astfel cum salariile nu vorbesc doar despre bunăstarea materială a unei familii.

Reporter: Dacă ar fi să porniţi de la zero, să spunem cu 3.000 de euro în buzunar, ce aţi alege, în ce domenii aţi investi?

Bogdan Pitigoi: Sincer, când am pornit eu, 3.000 de euro erau o grămadă de bani. Astăzi, cu 3.000 de euro nu prea ai ce să faci ca investiţii. Dacă mai punem un zero la coadă, da. Cu 30.000 ce poţi să faci? Poţi să iei o franciză, poti să începi un business. Dacă aş începe acum să fac ceva în care cred, este IT. Software, inteligenţa artificială şi toate celelalte. Eu nu sunt foarte fericit cu roboţii, vă spun sincer, dar m-am adaptat înţelegând că acesta este prezentul şi cu siguranţă viitorul. Cred că aici, unde sunt o mulţime de posibilităţi, nu doar în programare, din tot ce este conex, care iată şi în PIB-ul României a ajuns undeva la 6%, este un lucru extraordinar. Şi tinerii noştri din Iaşi, deştepţi, şcoliţi, harnici, care au venit din toată zona Moldovei, din fericire pentru noi şi din păcate pentru ei, deoarece ar fi bine să se întoarcă şi acasă ca să se ridice şi oraşele acelea, care au şi ele un potenţial extraordinar.

Dacă tot vorbim despre asta, mă gândeam să încercăm să folosim potenţialul natural pe care ni l-a dat Dumnezeu. Moldova. Eu sunt foarte mândru de Moldova şi de Iaşi, în special, cred foarte mult în Iaşi şi îl iubesc. Iaşul este ceea ce este, este în cea mai fastă perioadă a lui de dezvoltare economică, are un potenţial de creştere extraordinar. (...) Toţi musafirii mei care vin zic wow, ce fain este în Iaşi, ce clădiri, ce oameni, toţi care vin singuri spun că vor reveni cu familia, şi vin în vacanţă din nou… acum ce ne mai rămâne nouă să facem? Să muncim în continuare, să credem în Iaşi, să îl promovăm. Haideţi să încetăm cu astea, Clujul este mai tare, Timişoara… de ce? Vă place mai mult unul dintre ele?

Reporter: Trebuie să recunoaştem că stau mai bine la capitolul infrastructură, oamenii sunt mai deschişi, serviciile sunt mai bune, fie că vorbim despre cele publice sau private… Totuşi, ce ar trebui să facă Iaşul ca să ajungă la nivelul oraşelor despre care discutăm?

Bogdan Pițigoi: Ar trebui să facă ceva simplu şi posibil. Pentru că o să vă spun părerea mea, că Iaşul este deasupra acestor oraşe, pentru că are ceea ce ei nu pot avea. Ceea ce avem noi, ca istorie, cultură, ca oraş regal, ei nu pot avea. Asta este viaţa… sunteţi de acord că suntem din acest punct de vedere deasupra lor? De ce îi consideraţi dumneavoastră mai buni? Pentru că au servicii mai bune, infrastructură mai bună, dar din fericire putem şi noi să le avem. Noi putem face ca noi să avem ceea ce ei au mai bun decât avem noi, dar ei nu pot face ceea ce noi avem deja, istoric, cultural şi religios. Chiar şi felul oamenilor de a fi, mai calzi, mai primitori, mai familişti. Noi trebuie să muncim în fiecare zi, dar toţi, ca să facem servicii mai bune, să participăm la îmbunătăţirea a ceea ce înseamnă mediu, trafic… şi putem să mai facem ceva fundamental: să ne promovăm oraşul mai mult. Căci dacă Timişoara şi Clujul au spus ani de zile: Clujul este aşa,/ Timişoara aşa…, hai să spunem şi noi ca ei, să spunem adevărul! Că Iaşul este cel mai frumos oraş. Iaşul este oraşul în care merită să trăieşti. Iaşul este oraşul în care preţurile sunt mai bune. Iaşul este locul unde îţi face plăcere să te întâlneşti cu oamenii pe stradă. Iaşul este viitorul. Iaşul este viitorul Silicon Valley al României. Iaşul este capitala istorică a României! Haideţi să spunem asta cu toţii, căci este foarte important, trebuie să îl promovăm mai mult şi o să vedeţi că Iaşul poate ajunge acolo unde îi este locul, al doilea oraş ca Bucureşti. De fapt suntem deja acolo şi noi nu ne lăudăm cu asta?

Putem vorbi despre o criză a forţei de muncă în judeţul Iaşi?

Bogdan Pițigoi: Da, este la modă. De trei ani se vorbeşte despre criza forţei de muncă, în mod real. Datorită faptului că suntem încă într-un ciclu economic de creştere foarte lung, există multe  oportunităţi de joburi, ceea ce este un lucru foarte bun. Dar, fiind foarte mulţi români care au plecat ori s-au pensionat, există mai puţină cerere pentru ele şi atunci apare un dezechilibru. Asta este ceea ce spune toată lumea, dar haideţi să facem un calcul aritmetic. Am fost 23 de milioane acum 30 de ani, astăzi mai suntem 19 milioane. Din 19 milioane de oameni care locuiesc în România, 4 sau 5 milioane sunt copii si pensionari. Mai rămân 14 milioane. Salariaţi, anul trecut erau 6,5 milioane, dintre care numai 5,5 milioane erau unici, adică diferenţa până la 6,5 milioane aveau două contracte de muncă. Citeam că până la sfârşitul anului 2020 vom ajunge la 6 milioane de salariaţi unici. Unde este diferenţa? Nu au contracte de muncă, nu sunt înregistraţi în scripte, unde sunt? Probabil unii lucrează fără contracte de muncă, şi eu zic că legislaţia română este foarte încurajatoare, în general, şi din punct de vedere al taxelor.Tot timpul ne comparăm cu alte ţări, cu Germania, cu Franţa (…) Pai ştiţi ce impozite au ei pe profit? Vorbim de 30 - 40%. La noi, 10 % este excepţional, 5% impozit pe dividente este extraordinar. Oricum, rămâne regulă: să îşi plătească toţi oamenii pe cartea de muncă, cu contract, să plătească taxele, pentru că toată lumea foloseşte străzile, iluminatul, şcolile şi spitalele publice şi vor să fie de calitate. Păi să plătească impozit! Probabil, o parte sunt acolo, iar cealaltă parte sunt tinerii între 20 - 35 ani care nu sunt nici la o şcoală, şi nici în câmpul muncii. Este în regulă să fii freelancer, dar trebuie să te duci să îţi faci un PFA, să te înregistrezi. Eu cred de fapt că noi trebuie să mergem spre cauzele acestei crize. Da, este o criză, dar cum o rezolvăm? Părerea mea este că trebuie să pornim de unde se porneşte, de la şcoală. Să ne apucăm să modernizăm învăţământul şi să facem şcoala asa cum trebuie făcută. Să înveţe copilul cu practici, să înveţe lucruri care să îI ajute în viaţă, să li se descopere talentele din timp, iar pe urmă să fie îndrumaţi spre meseriile pe care ei le vor face cu pasiune. Nu trebuie să se facă toţi economişti, să aibă facultate. Ştiţi ce valoros este acum un zidar, un electrician ori un instalator, oriunde, nu doar în România? Un excavatorist câştigă peste 1.000 de euro lunar. Deci şcoala este primul lucru. Al doilea, ar trebui să ne organizăm de  aşa manieră ca să putem noi, cei de la companiile private, să oferim salarii mari, ca să atragem oamenii buni, să lucreze la noi şi să se întoarcă în ţară. Oamenii care vin cu obiceiuri foarte bune din afară sunt o altă sursă de creştere economică. Trei, să facă cineva ceva, să lucreze toată lumea cu contracte de muncă, să avem 9 sau 10 milioane de salariaţi, iar cei care nu lucrează, să fie atraşi în câmpul muncii. Cred ca soluţiile sunt, şi sunt lângă noi. Din punctul meu de vedere, competiţia între ţări se dă între a atrage forţa de muncă. Noi nu trebuie să fim supăraţi că oamenii pleacă în străinătate, dacă oferta acolo este mai bună...

Reporter: Domnule Piţigoi, de ce mediul de afaceri nu creează o presiune mai mare asupra mediului politic, în general, pentru construcţia de autostrăzi în zona Moldovei?

Bogdan Pițigoi: Într-un mod inexplicabil şi nemeritat, Moldova are un singur metru de autostradă astăzi, făcut de un om de afaceri din Suceava. Lucrul este nemeritat pentru că dacă privim din punct de vedere istoric, astăzi fiind o zi extraordinară, 24 ianuarie, când sărbătorim 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Principatele Române, aşadar Moldova şi Iaşul stau la temelia României de astăzi. Atunci politicienii ieşeni au discutat cu cei bucureşteni, să se unească şi să facă  Principatele Române Unite. Discuţia a fost atunci să aibă drepturi egale. Lucrurile astea s-au uitat. Dacă nu se făcea Mica Unire, anume unirea Moldovei cu Muntenia, nu mai rezultau Principatele Române Unite, care mai apoi s-au unit cu Transilvania şi au făcut România Mare în 1918. Deci istoric vorbind, Iaşul şi Moldova merită să aibă autostrăzi. Economic vorbind, Moldova este o regiune unde trăiesc aproximativ 3,2 milioane de oameni, foarte mulţi din cei 19 milioane câţi mai sunt astăzi în România, un procent foarte mare. Şi din acest punct de vedere, Moldova  merită să aibă autostrăzi, nu doar o autostradă, pentru că aşa se poate dezvolta economic. Un alt aspect este faptul că, din nefericire, din Moldova au plecat cei mai mulţi români să muncească în străinătate. În momentul când vor fi autrostrăzi şi economia se va dezvolta într-un mod accelerat, va fi un motiv extraordinar să se întoarcă în ţară. Ieri am avut bucuria să stau de vorbă cu un nou coleg de-al meu, care a început să lucreze  la Grupul Tester acum 3 săptămâni, care a venit înapoi în România după 10 ani de Canada, unde stătea foarte bine. Dar familia, faptul că i s-a născut un copil, faptul că a avut încredere în România si în Iaşi l-au făcut să se întoarcă. Dacă vor fi autostrăzi şi economia va creşte într-un mod mai accelerat decât se întâmplă astăzi, foarte mulţi oameni s-ar întoarce acasă. Iată minim 3 motive, foarte, foarte importante ca să avem autostrăzi în Moldova. Acum, până la autostrăzi, trebuie să începem de undeva, să începem cu o autostradă. Acum, în această zi deosebită, putem vorbi despre Autostrada Unirii, cum frumos a fost ea denumită, care ar urma să lege Iaşul de Târgu Mureş şi implicit Moldova de Ardeal, astfel încât ce pleacă din Moldova pe cale terestră să poată ieşi uşor înspre centrul şi vestul Europei. (...) Este un subiect la ordinea zilei, înţeleg că se caută banii, sperăm că se vor găsi cât mai repede şi apoi va începe execuţia, astfel încât Moldova să aibă ce merită, autostrazi.

Reporter: Revenind la noul partener de afaceri, de lucru, pe care l-aţi dat adineauri de exemplu, cum consideraţi că sunt salariile în zona Moldovei, a României în general, nu credeţi că tocmai din pricina salariilor mici  sunt nevoiţi oamenii să plece peste hotare? Ce ar trebui să facă România pentru a ajunge la nivelul salariilor din vestul Europei? Cum s-ar putea rezolva această problemă?

Bogdan Pițigoi: Credinţa mea este că trebuie să găseşti oportunităţi în absolut orice. Sunt salariile mai mici în zona Moldovei decât în restul ţării? Foarte bine, este o oportunitate pentru oamenii de afaceri să investească în zona noastră, pentru a face o economie consistentă. Am spus-o şi acum doi ani, în cadrul unui interviu pe care l-am acordat la Bucureşti, că Iaşul este locul în care ar trebui să vină toţi producătorii. De ce? Pentru că dacă ai 1.000 de oameni, iar o fabrică serioasă are, sau fie 500 ori 300, şi economiseşti 20% la salariul net, respectiv la taxele pe care le plăteşti către statul român, este o economie consistentă. Şi atunci, chiar dacă calculezi cu distanţa mai lungă pe care o ai de parcurs, care poate să fie câteva mii de euro în plus pentru transport, iată că în ceea ce înseamnă  produsele care au volume mici, dar o valoare adaugată mai mare, pot fi produse extraordinar de bine în Iaşi şi în zona Moldovei. De asta cred că salariile care sunt astăzi mai mici decât în restul ţării pot atrage investitori, iar când aceştia vor veni, salariile vor creşte. Este de datoria noastră, a celor din mediul economic, al antreprenorilor, să ne organizăm de aşa manieră companiile, să facem business-urile în aşa fel încât să putem crea o valoare adăugată mare, ca să oferim salarii mari. Este normal, omul este liber, trebuie să-şi caute posibilitatea de a câştiga un salariu cât mai mare, este firesc. Acum, într-adevăr, mulţi români se uită doar la cuantumul salariilor. Da, în vest salariul este mai mare, dar cum este costul vieţii? Când raportezi costul vieţii din România la costul vieţii din afară, s-ar putea să vezi că mai mult de 200, 300 de euro nu pui deoparte, chiar dacă tu câştigi acolo dublu decât în România. Repet, cred că ar fi important ca toţi să ne organizăm şi să facem business-ul în aşa fel încât să  avem posibilitatea să îi plătim pe colegii noştri cu sume cât mai mari, cât mai apropiat de ceea ce îşi doresc ei, dar ar trebui totodată să se facă şi o campanie în care să se explice pe înţelesul tuturor ce înseamnă salariul în România – costul vieţii în România, salariul în vestul Europei - costul vieţii în Europa. Sunt optimist, spuneaţi că salariile sunt mici, da, sunt mai mici în Moldova decât în restul României, dar într-o creştere accelerată.

Reporter: Dacă tot suntem la acest capitol - mediul antreprenorial, de ce sunt totuşi atât de puţini oameni care dau afaceri din zona Moldovei pe plan naţional sau chiar extern? De ce atât de puţini antreprenori sau afaceri de succes? Ce îi descurajează sau ce nu îi lasă să crească, tocmai pentru a reuşi să străpungă alte pieţe, nu neapărat pe cele locale?

Bogdan Pițigoi: Sunt puţini faţă de ce? Dacă ne comparăm cu oameni de afaceri din România care au ieşit în afara României, spunem că sunt mulţi, dacă ne comparăm cu oameni de afaceri din alte ţări, sunt foarte puţini. Din zona Moldovei îi avem pe Dragoş şi Adrian Pavăl, de la Dedeman, îl avem pe Dan Ostahie, de la Piatra Neamţ, cu Altex, îl avem pe Iulian Dascălu, care are diferite investiţii imobiliare în diferite oraşe, îl avem pe Vasile Armenean de la Suceava, fondatorul Betty Ice, care a vândut către Unilever... Cu siguranţă mai sunt şi alţii, i-am pomenit pe cei care mi-au venit prima dată în minte, pe care îi cunosc personal şi de care mă bucur de fiecare dată când aflu că se dezvoltă. Cred că din Moldova avem mulţi oameni care s-au dezvoltat la nivel naţional, faţă de cât de puţini s-au dezvoltat din România la nivel internaţional. Explicaţia mea este tot istorică. Este o chestiune de mentalitate şi de cultură. Noi nu am fost imperiu niciodată. România nu a fost o ţară care a cucerit alte ţări. Şi atunci, când tu eşti de sute de ani obişnuit să gândeşti în această paradigmă, în care stai la locul tău, încerci să îţi aperi locul, să te organizezi aici, să fii fericit aici, este greu să gândeşti aşa de mare când se schimbă epoca şi ai posibilitatea, prin capitalism, să te dezvolţi în afara ţării tale. Dar, iată, sunt şi excepţii de companii care au reuşit să iasă cu succes în afara ţării şi sunt convins că atunci când numărul oamenilor care vor pleca din Iaşi spre Moldova - primul pas, din Moldova spre România - al doilea pas şi din România spre exteriorul ţării, va fi din ce în ce mai bine.

Reporter: Sunteţi unul dintre antreprenorii de succes ai Iaşului. Vorbiţi-ne mai mult despre afacerile pe care le conduceţi. Totodată, dintre ele, pe care o consideraţi drept cea mai “valoroasă”?

Bogdan Pițigoi: Aici trebuie să mă cenzurez puţin ca timp… este domeniul la care mă pricep, la celelalte doar îmi dau cu părerea. Încep prin a spune că ne dorim să atingem triunghiul fericirii -  clienţi fericiţi, colegi fericiţi, parteneri fericiţi. Cum? Crescând calitatea serviciilor, fie că vorbim despre auto, să vindem maşini frumoase, şi mai ales să le reparăm şi să ne facem clienţii fericiţi. Aici nu este uşor, căci în general omul când vine să cumpere o maşină este fericit, dar atunci când vine să o repare sigur nu mai este fericit. Chiar dacă  îşi doreşte să facă doar revizia, care este necesară o dată la un an, tot nu este mulţumit că trebuie să investească nişte bani, şi atunci, cum să facem noi un client fericit dintr-unul care vine deja supărat? O provocare interesantă, dar muncim. Avem business-ul imobiliar, 30.000 metri pătraţi de birouri şi 23.000 metri pătraţi de hale, care sunt închiriate către mari clienţi,  internaţionali şi firme româneşti. Avem şi birouri,  3 locaţii cu 30.000 metri pătraţi, unde avem şi acolo clienţi mari, importanţi, şi vreau să îi facem şi pe ei fericiţi. Le-am oferit nişte clădiri frumoase, care le-au plăcut, iar acum dorim prin felul în care operăm şi prin ce există ca ambient interior, prin felul în care interacţionăm cu ei, să îi mulţumim. Deci asta este la nivel strategic, dorim să creştem calitatea serviciilor, atât în domeniul auto, imobiliare, cât şi în toate celelalte servicii pe care le avem. Punctual, cum o facem? Prin implicarea noastră, a celor din top management, zi de zi, ca să ne organizăm activitatea, să obţinem calitatea serviciilor. Investind energie, muncă, dar făcând şi nişte investiţii palpabile, imobiliare. Am făcut anul trecut Centrul Tehnic, care este o investiţie consistentă, interesantă în primul rând, pentru că vorbim despre o tinichigerie - vopsitorie cu linie robotizată, prin calitatea reparaţiilor este mult mai mare, în care maşina se repară de cinci ori mai repede, în care orice client primeşte maşina la schimb gratuit dacă o repară la noi… este o investiţie consistentă, de 2,5 milioane de euro. Ne-a plăcut să facem asta, ni s-a spus după ce am cumpărat utilajele că suntem singurii din România şi din Europa de Sud-Est care am făcut aşa ceva. Nu am făcut-o ca să fim primii, dar ne bucură că inovăm. Ce vrem să facem anul ăsta în domeniul auto? Un Mall auto. Primul Mall auto din România. M-am gândit că dacă tot ne cumpărăm totul de la Mall, de ce nu am face la fel şi cu maşinile? De ce n-ar veni într-un singur loc să vadă maşinile, să le admire, să le conducă? Copiii să se joace, soţia sau soţul să bea o cafea în linişte? Asta pe partea de termen scurt, investiţii fizice, să le numim aşa. Chiar dacă eu cred mai mult în investiţiile care înseamnă muncă, energie, pasiune, perseverenţă şi oferirea de servicii noi. În ceea ce priveşte afacerile imobiliare, dorim să dezvoltăm în continuare parcul Solo, şi în acelaşi timp ne dorim să dezvoltăm Ideo, care astăzi este o clădire de 15.000 de metri pătraţi, dar dorim să îl transformăm într-un multi-use, cu parcări subterane, spa, piscină, cafenele şi restaurante, săli de meeting. Pentru că, personal, aştept de 5 ani de zile să realizeze oamenii din Iaşi că zona aceasta, a Păcurariului, este singura axă de dezvoltare puternică. Să îşi dea seama 30% din oamenii care stau în această zonă, care înseamnă Alexandru, Dacia, Canta, Copou, toate zonele din care ajung foarte uşor în Păcurari, plus Valea Lupului, care este o locaţie cu foarte mulţi tineri, să realizeze că poate e mai fain ca, în loc să mergi o oră-dus, o oră-întors la serviciu, mai bine mergi 10 minute, eventual cu trotineta sau cu bicicleta, având totul aici. Şi restul de timp îl petreci cu familia...  Pentru că şi Mall Moldova va creşte, plus toate celelalte funcţionalităţi, şi îi va face să stea în această zonă, să fie mai aproape de casă cu joburile, de birouri.

Reporter: Vă gândiţi la o afacere nouă, într-un domeniu în care nu aţi activat până acum?

Bogdan Pițigoi: Nu am ceva pe masă astăzi la care lucrez. Dar nu exclud, dacă va apărea o oportunitate, să nu o fac. Vizavi de noutăţile din afacerile pe care noi le avem deja, fie că vorbim despre domeniul auto, fie despre imobiliare, da, ne gândim să oferim tot timpul noutăţi clienţilor noştri şi să ne creştem business-ul frumos, sustenabil, pe termen lung, pentru că business-ul nostru este unul de familie. Îmi place să le spun colegilor mei, şi mă bucur că au început să mă creadă, că îmi doresc ca împreună să facem lucrurile mai bune. Am constatat că foarte mulţi oameni, tineri valoroşi din alte industrii şi din alte oraşe, au venit anul trecut la noi. Când văd că oamenii vin, rămân şi fac treabă, şi că achiesează la ideile noastre de dezvoltare, este foarte frumos. Asta mă provoacă, ca împreună să facem produse noi, să ne dezvoltăm armonios împreună.

Interviu realizat de Florentina SANDU şi Andrei DÎSCĂ

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

AUKUS: o ofertă de nerefuzat

Lucian DÎRDALA

AUKUS: o ofertă de nerefuzat

Este greu de crezut că relaţia instituţională a UE cu Australia va rămâne aceeaşi, în condiţiile în care Franţa ar putea bloca în Consiliu viitorul acord de liber schimb, aflat în faza finală a negocierilor.

Filmuletul zilei

opinii

Lecţia 9/11

Florin CÎNTIC

Lecţia 9/11

Deşi, pentru români, 11 septembrie ar fi trebuit să rămână în istorie drept data cuceririi Plevnei (în 1877), noi nu vom putea uita, totuşi, ziua de 11/09 a anului 2001. Poate nu ar fi rău să medităm la sângeroasa lecţie care a fost servită atunci lumii civilizate.

După liceul militar

Radu PĂRPĂUȚĂ

După liceul militar

... Am venit cu coada între picioare de la liceul militar. Am pierdut un an. De ce? S-a întâmplat aşa (dar eu nu cred că s-a întâmplat, am aproape convingerea că a fost premeditat, să mă înveţe minte să nu mă mai retrag de la măreţul liceu) pentru că s-a întârziat cu trimiterea situaţiei mele la învăţătură de la liceul milităros. În aceste condiţii, directorii de la liceele din Iaşi nu au acceptat să mă înscriu. Tata a încercat la mai multe licee - nimic.

Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

Alex VASILIU

Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

Concertele ordonate vineri, sâmbătă, duminică şi luni au prilejuit audiţii unice pentru că opus-urile prezentate ajung extrem de rar sau nu ajung deloc pe scenele noastre de concert. Un prim argument a aparţinut ansamblului Les Dissonances, avându-l ca dirijor şi solist la vioară pe David Grimal.

pulspulspuls

Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

Dom’le, oare ce mănâncă, ce bea, sau poate ce fumează dom’ premare Mihăiţă de le serveşte cu atâta nonşalanţă prin interviuri din afara Iaşului încât îngheaţă apele, nu alta, dar parcă îi ia şi pe toţi de gogomani, imaginându-şi că nu ştie lumea ce şi cum? 

Caricatura zilei

George, prietenul paharului

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.