marti, 19.03.2024
Pe 18 iunie a intrat în unele cinematografe documentarul „Ieșirea trenurilor din gară”, în care cineastul Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă sapă în groapa comună a istoriei, de unde se întorc cu un rechizitoriu pentru poporul român și puțină lumină pentru victimele Pogromului de la Iași. Vedeți acest film.
În câte feluri se poate transmite o aceeași unică informație? E o întrebare la care m-am tot gândit văzând și revăzând documentarul realizat de Radu Jude și Adrian Cioflâncă, Ieșirea trenurilor din gară, care dezvăluie o panoplie imensă de sensibilități țintuite în jurul aceluiași eveniment fondator. Pentru mai bine de 2h30, în partea numită „Declarații și mărturii”, filmul spune o singură „poveste”, pulverizată în sute de „puncte de vedere”, corespunzătoare „personajelor” secundare care au fost forțate să ia parte la o „acțiune” în care „eroii” și „anti-eroii” au fost cum nu se poate mai clar demarcați. Se vede, din această încercare, cât de inadecvate sunt, în fața acestui memorial audiovizual ridicat de Jude și Cioflâncă, cuvintele prin care foarte des alegem să ne referim la filme. Căci uneori apare câte un film care sfidează barierele tradiționale ale genului – „să fie, oare, acesta un film?” e una dintre întrebările sterile care se vor pune și aici, cu mai multă sau mai puțină rea-voință –, tocmai pentru că acele bariere sunt cum nu se poate mai arbitrare. Dacă Ieșirea trenurilor din gară nu pare un film decât din inerție, asta e pentru că o categorie artistică dedicată lui și altora ca el încă nu ne vine prea ușor pe limbă.
Radu Jude este dintre acei cineaști – cu Jean-Luc Godard sau Harun Farocki – pentru care momentul Holocaustului e momentul T0, și în absența căruia practica lor ar fi fost cu totul alta. Pentru un creator care a investigat – în Țara Moartă (2017), Inimi cicatrizate (2016), ba chiar și în filme „de actualitate” precum Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari (2018) – mlaștinile și cavernele de infamie antisemită ale poporului român, Pogromul de la Iași, din iunie-iulie 1941, nu putea decât să se impună ca temă de tratat cu forța evidenței. În acest sens, Ieșirea... e un vârf – dar și un terminus – al unei arte care și-a dorit să se epureze la maximum, să se dezbare de orice urmă de spectacol, să se efaseze în fața subiectului său gravissim.
Ce vedem aici este un slideshow de fotografii: un lanț uman alcătuit aproape în totalitate din bărbați și băieți uciși calculat, prin bătaie, la chestura din Iași, sau prin asfixiere în așa-numitele „trenuri ale morții”, pe rutele Podul Iloaiei sau Călărași. Acestui lanț masculin, pe care îl vedem – zeci, sute de portrete foto ale unor oameni în putere, în floarea vârstei, sau ale unor familii cu totul decimate, se succed cu lentoare –, îi răspunde un lanț preponderent feminin, pe care îl auzim din off. Sunt voci, transpuse astăzi de colaboratorii celor doi regizori, ale femeilor care și-au pierdut în masacru tați, fii, adesea soți, și care acum, la ani după, descriu într-un limbaj de multe ori clinic, fără pedanterie sau patetism, moartea oribilă de care au avut parte cei apropiați lor. Se formează astfel un joc de ecouri până dincolo de moarte, în care cei dispăruți sunt în fine „vorbiți”, numiți, fixați pentru vecie grație documentului, ei înșiși privind, printr-un racord decalat, către noi, cei de azi, via un montaj cinematografic care transcende timpurile.
Ce vedem aici, de fapt, sunt cetățenii unui popor expus – adică, pentru a prelua terminologia eminentului istoric de artă Georges Didi-Huberman (influență capitală pentru Radu Jude), ai unui popor expus dispariției. Într-o extraordinară lucrare intitulată Popoare expuse, popoare figurante [Peuples exposés, peuples figurants], Didi-Huberman notează: „Așadar cum, atunci când popoarele sunt expuse dispariției, să ne organizăm așteptarea de a spera să vedem un om? Maurice Blanchot [...] răspunde două lucruri, două lucruri care își răspund unul altuia prin aceea că nu pot merge unul fără celălalt: întâi, « să acorzi drept cuvântului », în gravitatea unei « puteri de a vorbi pornind de la imposibil »; apoi, să acorzi drept privirii, în gravitatea unei asemănări umane extrase din însăși dispariție, așa încât « antropomorfismul să fie ecoul ultim al adevărului, atunci când totul încetează să mai fie adevărat ». A spera să vedem un om ar însemna, deci, să repunem în joc necesitatea unei recunoașteri a celuilalt, ceea ce presupune să îl recunoaștem deopotrivă ca seamăn și ca vorbitor.”
Mai mult, pe scena9
Cuvinte cheie: + documentar, pogrom, iasi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
”Dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război”, pledează Charles Michel într-un editorial
Fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, adus în România din Germania
Riscul unui război nuclear se află la ”cel mai înalt nivel” de zeci de ani, avertizează Guterres
O companie cu afaceri de 155 milioane euro în 2023 vrea să deschidă un magazin la Iași
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi? Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |