Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

VIDEO Dramatismul ”pogromului de la Iași”, pe marele ecrane. Cineastul Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă sapă în groapa comună a istoriei

GALERIE
pogrom, iasi
  • pogrom, iasi
- +

Pe 18 iunie a intrat în unele cinematografe documentarul „Ieșirea trenurilor din gară”, în care cineastul Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă sapă în groapa comună a istoriei, de unde se întorc cu un rechizitoriu pentru poporul român și puțină lumină pentru victimele Pogromului de la Iași. Vedeți acest film.

În câte feluri se poate transmite o aceeași unică informație? E o întrebare la care m-am tot gândit văzând și revăzând documentarul realizat de Radu Jude și Adrian Cioflâncă, Ieșirea trenurilor din gară, care dezvăluie o panoplie imensă de sensibilități țintuite în jurul aceluiași eveniment fondator. Pentru mai bine de 2h30, în partea numită „Declarații și mărturii”, filmul spune o singură „poveste”, pulverizată în sute de „puncte de vedere”, corespunzătoare „personajelor” secundare care au fost forțate să ia parte la o „acțiune” în care „eroii” și „anti-eroii” au fost cum nu se poate mai clar demarcați. Se vede, din această încercare, cât de inadecvate sunt, în fața acestui memorial audiovizual ridicat de Jude și Cioflâncă, cuvintele prin care foarte des alegem să ne referim la filme. Căci uneori apare câte un film care sfidează barierele tradiționale ale genului – „să fie, oare, acesta un film?” e una dintre întrebările sterile care se vor pune și aici, cu mai multă sau mai puțină rea-voință –, tocmai pentru că acele bariere sunt cum nu se poate mai arbitrare. Dacă Ieșirea trenurilor din gară nu pare un film decât din inerție, asta e pentru că o categorie artistică dedicată lui și altora ca el încă nu ne vine prea ușor pe limbă.

Radu Jude este dintre acei cineaști – cu Jean-Luc Godard sau Harun Farocki – pentru care momentul Holocaustului e momentul T0, și în absența căruia practica lor ar fi fost cu totul alta. Pentru un creator care a investigat – în Țara Moartă (2017), Inimi cicatrizate (2016), ba chiar și în filme „de actualitate” precum Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari (2018) – mlaștinile și cavernele de infamie antisemită ale poporului român, Pogromul de la Iași, din iunie-iulie 1941, nu putea decât să se impună ca temă de tratat cu forța evidenței. În acest sens, Ieșirea... e un vârf – dar și un terminus – al unei arte care și-a dorit să se epureze la maximum, să se dezbare de orice urmă de spectacol, să se efaseze în fața subiectului său gravissim. 

Ce vedem aici este un slideshow de fotografii: un lanț uman alcătuit aproape în totalitate din bărbați și băieți uciși calculat, prin bătaie, la chestura din Iași, sau prin asfixiere în așa-numitele „trenuri ale morții”, pe rutele Podul Iloaiei sau Călărași. Acestui lanț masculin, pe care îl vedem – zeci, sute de portrete foto ale unor oameni în putere, în floarea vârstei, sau ale unor familii cu totul decimate, se succed cu lentoare –, îi răspunde un lanț preponderent feminin, pe care îl auzim din off. Sunt voci, transpuse astăzi de colaboratorii celor doi regizori, ale femeilor care și-au pierdut în masacru tați, fii, adesea soți, și care acum, la ani după, descriu într-un limbaj de multe ori clinic, fără pedanterie sau patetism, moartea oribilă de care au avut parte cei apropiați lor. Se formează astfel un joc de ecouri până dincolo de moarte, în care cei dispăruți sunt în fine „vorbiți”, numiți, fixați pentru vecie grație documentului, ei înșiși privind, printr-un racord decalat, către noi, cei de azi, via un montaj cinematografic care transcende timpurile. 

Ce vedem aici, de fapt, sunt cetățenii unui popor expus – adică, pentru a prelua terminologia eminentului istoric de artă Georges Didi-Huberman (influență capitală pentru Radu Jude), ai unui popor expus dispariției. Într-o extraordinară lucrare intitulată Popoare expuse, popoare figurante [Peuples exposés, peuples figurants], Didi-Huberman notează: „Așadar cum, atunci când popoarele sunt expuse dispariției, să ne organizăm așteptarea de a spera să vedem un om? Maurice Blanchot [...] răspunde două lucruri, două lucruri care își răspund unul altuia prin aceea că nu pot merge unul fără celălalt: întâi, « să acorzi drept cuvântului », în gravitatea unei « puteri de a vorbi pornind de la imposibil »; apoi, să acorzi drept privirii, în gravitatea unei asemănări umane extrase din însăși dispariție, așa încât « antropomorfismul să fie ecoul ultim al adevărului, atunci când totul încetează să mai fie adevărat ». A spera să vedem un om ar însemna, deci, să repunem în joc necesitatea unei recunoașteri a celuilalt, ceea ce presupune să îl recunoaștem deopotrivă ca seamăn și ca vorbitor.”

Mai mult, pe scena9

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri