VIDEO Dramatismul ”pogromului de la Iași”, pe marele ecrane. Cineastul Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă sapă în groapa comună a istoriei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

VIDEO Dramatismul ”pogromului de la Iași”, pe marele ecrane. Cineastul Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă sapă în groapa comună a istoriei

GALERIE
pogrom, iasi
  • pogrom, iasi
- +

Pe 18 iunie a intrat în unele cinematografe documentarul „Ieșirea trenurilor din gară”, în care cineastul Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă sapă în groapa comună a istoriei, de unde se întorc cu un rechizitoriu pentru poporul român și puțină lumină pentru victimele Pogromului de la Iași. Vedeți acest film.

În câte feluri se poate transmite o aceeași unică informație? E o întrebare la care m-am tot gândit văzând și revăzând documentarul realizat de Radu Jude și Adrian Cioflâncă, Ieșirea trenurilor din gară, care dezvăluie o panoplie imensă de sensibilități țintuite în jurul aceluiași eveniment fondator. Pentru mai bine de 2h30, în partea numită „Declarații și mărturii”, filmul spune o singură „poveste”, pulverizată în sute de „puncte de vedere”, corespunzătoare „personajelor” secundare care au fost forțate să ia parte la o „acțiune” în care „eroii” și „anti-eroii” au fost cum nu se poate mai clar demarcați. Se vede, din această încercare, cât de inadecvate sunt, în fața acestui memorial audiovizual ridicat de Jude și Cioflâncă, cuvintele prin care foarte des alegem să ne referim la filme. Căci uneori apare câte un film care sfidează barierele tradiționale ale genului – „să fie, oare, acesta un film?” e una dintre întrebările sterile care se vor pune și aici, cu mai multă sau mai puțină rea-voință –, tocmai pentru că acele bariere sunt cum nu se poate mai arbitrare. Dacă Ieșirea trenurilor din gară nu pare un film decât din inerție, asta e pentru că o categorie artistică dedicată lui și altora ca el încă nu ne vine prea ușor pe limbă.

Radu Jude este dintre acei cineaști – cu Jean-Luc Godard sau Harun Farocki – pentru care momentul Holocaustului e momentul T0, și în absența căruia practica lor ar fi fost cu totul alta. Pentru un creator care a investigat – în Țara Moartă (2017), Inimi cicatrizate (2016), ba chiar și în filme „de actualitate” precum Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari (2018) – mlaștinile și cavernele de infamie antisemită ale poporului român, Pogromul de la Iași, din iunie-iulie 1941, nu putea decât să se impună ca temă de tratat cu forța evidenței. În acest sens, Ieșirea... e un vârf – dar și un terminus – al unei arte care și-a dorit să se epureze la maximum, să se dezbare de orice urmă de spectacol, să se efaseze în fața subiectului său gravissim. 

Ce vedem aici este un slideshow de fotografii: un lanț uman alcătuit aproape în totalitate din bărbați și băieți uciși calculat, prin bătaie, la chestura din Iași, sau prin asfixiere în așa-numitele „trenuri ale morții”, pe rutele Podul Iloaiei sau Călărași. Acestui lanț masculin, pe care îl vedem – zeci, sute de portrete foto ale unor oameni în putere, în floarea vârstei, sau ale unor familii cu totul decimate, se succed cu lentoare –, îi răspunde un lanț preponderent feminin, pe care îl auzim din off. Sunt voci, transpuse astăzi de colaboratorii celor doi regizori, ale femeilor care și-au pierdut în masacru tați, fii, adesea soți, și care acum, la ani după, descriu într-un limbaj de multe ori clinic, fără pedanterie sau patetism, moartea oribilă de care au avut parte cei apropiați lor. Se formează astfel un joc de ecouri până dincolo de moarte, în care cei dispăruți sunt în fine „vorbiți”, numiți, fixați pentru vecie grație documentului, ei înșiși privind, printr-un racord decalat, către noi, cei de azi, via un montaj cinematografic care transcende timpurile. 

Ce vedem aici, de fapt, sunt cetățenii unui popor expus – adică, pentru a prelua terminologia eminentului istoric de artă Georges Didi-Huberman (influență capitală pentru Radu Jude), ai unui popor expus dispariției. Într-o extraordinară lucrare intitulată Popoare expuse, popoare figurante [Peuples exposés, peuples figurants], Didi-Huberman notează: „Așadar cum, atunci când popoarele sunt expuse dispariției, să ne organizăm așteptarea de a spera să vedem un om? Maurice Blanchot [...] răspunde două lucruri, două lucruri care își răspund unul altuia prin aceea că nu pot merge unul fără celălalt: întâi, « să acorzi drept cuvântului », în gravitatea unei « puteri de a vorbi pornind de la imposibil »; apoi, să acorzi drept privirii, în gravitatea unei asemănări umane extrase din însăși dispariție, așa încât « antropomorfismul să fie ecoul ultim al adevărului, atunci când totul încetează să mai fie adevărat ». A spera să vedem un om ar însemna, deci, să repunem în joc necesitatea unei recunoașteri a celuilalt, ceea ce presupune să îl recunoaștem deopotrivă ca seamăn și ca vorbitor.”

Mai mult, pe scena9

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

CFR - scurtă istorie

Cătălin ONOFREI

CFR - scurtă istorie

Să fie un semn că Drulă e alesul?

Filmuletul zilei

opinii

Proaspăt inadaptaţi

Briscan ZARA

Proaspăt inadaptaţi

Există o teorie ciudată care spune că fără frică nu poate exista viaţă. Frica este un rău necesar, obligatoriu pentru supravieţuire, iar dacă acesta nu vine din exterior, ţi-l faci singur. Când pereţii casei te apară de toţi demonii externi reali, în carne şi oase, îi descoperi cu cea mai mare pasiune pe cei interni, imaginari, mult mai mulţi şi mai fioroşi…

O perspectivă statistică asupra maternităţii la mamele minore

Ciprian IFTIMOAEI

O perspectivă statistică asupra maternităţii la mamele minore

În România, vârsta majoratului este la 18 ani, fiind oarecum asimilată cu ieşirea din perioada adolescenţei şi începutul maturităţii (adultul tânăr). Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se referă la adolescenţă ca fiind perioada de dezvoltare fizică şi psihică cuprinsă între 15 şi 19 ani. În articolul din această săptămână, ţinând cont de definiţia OMS, vom analiza din punct de vedere statistic problematica legată de maternitatea la mamele minore (maternitatea adolescentină).

Povestea de război a marii Regine (III)

Mihai DORIN

Povestea de război a marii Regine (III)

În emoţionanta sa scrisoare testamentară, intitulată „Ţării mele şi poporului meu”,  Regina Maria din anii senectuţii se dezvăluie cu aceeaşi sinceritate ca în cei ai tinereţii: „V-am iubit cu toată puterea inimii mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt; mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare. Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de mare restrişte şi vremuri de mari împliniri. Pentru un timp, mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceea care a păstrat flacăra vie, aceea care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag: m-ai numit «Mama tuturor» şi aşa vreau să rămân în amintirea ta, aceea care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau de pericol...”.

pulspulspuls

Bun, să zicem: iese Gigi. Ar putea bate cineva înapoi la uşile ferecate?

Bun, să zicem: iese Gigi. Ar putea bate cineva înapoi la uşile ferecate?

Multă lume auzim că a vibrat pozitiv zilele trecute, când s-a auzit că fostul premare Gigi a câştigat la Botoşani, în instanţă, pe cererea de eliberare condiţionată de la puşcărie unde stă din cauza mitei pretinse la semaforizarea inteligentă de la Iaşi. 

Caricatura zilei

Rădoi după Tokyo

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.