VIDEO INTERVIU Ce este, cum funcționează și cine se află în spatele ReturoSGR

Jurnalistul Răzvan Avram a realizat un interviu cu operatorul Horeca Marius Tudosiei pentru a înțelege mai bine cum funcționează sistemul ReturSGR.

Marius Tudosiei este proprietar la „Băcănie Veche”. Prin urmare, Marius este băcan, cârciumar, operator de catering şi, nu în ultimul rând, gazda unui podcast despre mâncare. Este un om cu o mare pasiune pentru gust în general şi pentru gătit în special, dar, mai ales, este o persoană cu mult spirit civic. Pentru toate aceste calităţi, l-am invitat la o discuţie informală despre sistemul ReturoSGR, „Sistemul de Garanţie Returnare” al ambalajelor de băuturi.

Interviul integral:

Fragmente din interviu:

Sistemul ReturoSGR funcţionează în baza unei legi (HG 1074 din octombrie 2021) şi el a început să funcţioneze de-abia în noiembrie 2023. Ce s-a întâmplat, după părerea ta, între 2021, când s-a votat legea şi 2023? Ce s-a întâmplat în aceşti doi ani?

Sunt absolut convins că amânările n-au venit pur şi simplu. Probabil că primele au venit din lipsa normelor de aplicare, poate că cineva a uitat să trimită la Monitorul Oficial legea. Ştii cum e, se întâmplă… din doar două bile, una s-a pierdut şi una s-a stricat. E o chestie care se întâmplă în România. Ideea e că, în afară de amânările astea care au venit, probabil undeva în spate cineva pregătea sistemul ca să-l facă oarecum funcţional.

Cine e acel „cineva”? Hai să ne lămurim. Cine e ReturoSGR, până la urmă?

Statul român, prin Ministerul Mediului, are 20%, sau cel puţin asta e una dintre informaţiile pe care le avem. Trebuie să fiu foarte sincer: mă aşteptam să fie exact invers. Mă aşteptam ca statul să aibă 80% dintr-un proiect atât de important pentru că, de fapt, ce vrea să facă ReturoSGR este să bifeze nişte obiective de reciclare care nu sunt impuse de noi, sunt impuse de Uniunea Europeană. Cred că statul ar fi trebuit să fie mult mai implicat în treaba asta.

Restul de 80% se împart între „Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate”, „Asociaţia Berarii României pentru Mediu” şi „Asociaţia Retailerilor pentru Mediu”. Nu ştim cum îşi împart ei procentele. Sunt însă acţionari importanţi. Poate că o organizaţie de mediu ar fi fost binevenită în această „horă a organizării”.

Tu ai întrebat la un moment dat public, ai formulat o serie de întrebări în sensul ăsta. Ai primit vreun răspuns? Nu există oameni de comunicare din partea ReturoSGR?

Eu cred că există, dar sunt ocupaţi cu altceva. Nu am primit răspunsuri, dar am formulat întrebările respective, care, în calitate de contribuabil şi om forţat prin lege să facă ceva, mi s-au părut perfect justificate.

De regulă, numai călăul nu se prezintă, că el nici faţa nu o are descoperită, ca să nu-l recunoaştem pe stradă. Dar, aici mi se pare că ar fi fost un moment foarte bun să ni se spună: „noi suntem cutare, cutare şi cutare, avem noi această schemă care vă pune să faceţi reciclarea într-un fel pe care noi l-am stabilit şi dacă tot vă obligăm să faceţi asta şi să vă asumaţi nişte costuri pe care nu le-aţi cerut, măcar să ştiţi cine suntem şi ce trebuie să faceţi, întocmai.

• CITEȘTE ȘI: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri

La nivelul Uniunii Europene, din 27 de ţări, în 13 de ţări e implementat un sistem de reciclare. Noi, ca de obicei, suntem în frunte când există o schimbare de făcut, suntem mereu printre primii. Iar când o facem, adoptăm cele mai draconice norme posibile. Ca informaţie interesantă, în 12 din cele 13 ţări, sistemul e funcţional şi în Scoţia deja „a dat faliment”, adică nu mai e funcţional. Sigur că sunt ţări în care vinurile, spre exemplu, nu sunt incluse în sistemul de reciclare…

Pentru vinuri, există nişte motive. E greu să reetichetezi sau să supraetichetezi nişte vinuri cu o vechime anume. Uite, de exemplu, eu am în beci la restaurant nişte vinuri care stau acolo de doi ani şi probabil că vor mai sta încă vreo doi până când o să le scot să le vând. Pentru că aşa mi-a zis omul care le-a făcut: „ţine-le patru ani la tine în beci şi o să devină mai bune”. Acum, ce se va întâmpla cu acele vinuri? Să le transform în pulbere? Să mă duc să le îngrop pe Marte? Adică şi aici poate că trebuia să vină cineva cu nişte lămuriri, pentru că, ceea ce vreau să subliniez, de fiecare dată, în absolut toate intervenţiile şi interpelările mele, este de fapt o nevoie de informaţii, o nevoie de clarificări.

Oarecum neoficial, eu am aflat că, de fapt, în momentul în care pui sticle care nu sunt în sistem (nu au sigla ReturoSGR), în sacii care pleacă la reciclare, sticla aia nu e aruncată la groapă, e reciclată şi ea în continuare. Măcar avem liniştea asta că, în prezent, reciclabilele nu mai ajung la groapa de gunoi.

Cum se implementează ReturoSGR într-un magazin?

Într-un magazin e foarte limpede. Clientul vine să-şi cumpere băutura, lasă 50 de bani, pleacă acasă cu sticla, unde teoretic ar trebui să-i consume conţinutul şi să o transporte înapoi către un aparat automat RVM (Reverse Vending Machines) care o colectează şi îţi dă un bon pe care îl foloseşti la viitoarele cumpărături.

Despre ce sticle vorbim, mai exact? Înţeleg că cele cu volum de până în 5 litri. PET-urile de 5 litri, spre exemplu, nu sunt primite de către aparatele RVM…

PET-urile de 5 litri (şi mai mari) nu pot fi returnate, dar sfatul meu este ca oamenii să facă în aşa fel încât să le preseze şi să le bage undeva într-un aparat, pentru că e un plastic pe care, dacă tot îl ai, vrei să-l transporţi şi eşti pregătit emoţional pentru acţiunea asta, du-l undeva unde va putea fi reciclat. Asta fiindcă PET-urile de 5 litri, au un diametru mult prea mare pentru aparatele RVM.

• CITEȘTE ȘI: RetuRO a făcut curățenie bec pe toate tăpșanele pline de PET-uri din județ. Primarii sunt afectați la buget, dar mulțumiți

Cum se implementează ReturoSGR într-un restaurant?

Restaurantul plăteşte distribuitorului cei 50 de bani, clientul bea vinul, berea, sucul sau apa la masă, iar noi păstrăm ambalajele şi le reciclăm. Sigur, pierdem cei 50 de bani în cazul în care cineva se ridică de la masă, nu şi-a terminat sticla de 0,5 de apă şi o să plece cu ea. Deci, într-un restaurant, responsabilitatea reciclării e a operatorului de Horeca şi consumatorul nu are nicio treabă cu povestea asta.

Cum se face reciclarea într-un restaurant? Tu, ca operator de Horeca, ce faci? Se adună nişte munţi de sticle acolo la tine, ce se întâmplă în continuare?

Se întâmplă că trebuie să le pui PET şi aluminiu în sacii galbeni, sticla în sacii verzi. Toate ambalajele trebuie să fie golite şi trebuie să fie intacte (inclusiv etichetele). Pui sigiliu pe gura sacilor şi faci un apel de ridicare către ReturoSGR. Acum avem o aplicaţie care, din păcate, nu funcţionează, am testat-o şi pe Android şi pe iPhone, nu e ce trebuie. Adică e limpede că trebuie îmbunătăţită.

Ce e important de menţionat este că tu nu chemi operatorul de salubritate. E alt circuit. Operatorul de salubritate şi-a cam „pierdut” ambalajele (sticlă, PET, aluminiu) pe care le recupera. Evident că operatorul de salubritate le recicla şi mai făcea nişte bani şi de acolo. De-aia e atât de profitabil să ai firme de gunoi în România. Acum, ei au pierdut, practic, „sfertul ăsta de felie” şi, cumva, sunt nemulţumiţi. Îmi dau seama că e o pierdere pentru ei, dar, pe de altă parte, nici nu îi văd implicaţi în colectare. Adică, undeva, cred că, nu se înţeleg (cu ReturoSGR) în legătură cu povestea asta.

Pentru tine, ca operator de Horeca, care sunt costurile reciclării?

Noi trebuie să ne comandăm sacii şi sigiliile (care costă destul de mult, trebuie să recunosc), după care predăm ambalajele în sacii sigilaţi şi urmează o autofacturare. În momentul în care se face ridicarea sacilor, fiecare sigiliu este scanat. El e ulterior trecut de mână pe un proces verbal.

În momentul în care sac ajunge în platformă, la numărare, e rupt şi sistemul începe să îţi scaneze şi să-ţi numere ambalajele. Ce nu o să-ţi numere? Nu o să-ţi numere sticlele, PET-urile sau dozele de aluminiu strivite pentru că nu o să le recunoască cititorul de coduri de bare. Pierderile nu sunt reglementate în niciun fel. Teoretic, ar fi pierderea noastră, a restaurantului.

• CITEȘTE ȘI: Cum fură RetuRO milioane de lei lunar din banii clienților pentru că automatele nu „citesc” unele etichete. Sumele nereturnate pe ambalaje lunar, amețitoare

În concluzie, tu plăteşti nişte bani la distribuitor când îţi vine marfa, după care îi recuperezi „într-o bună măsură” (adică minus pierderile, consumabilele şi o taxă de gestionare) de la ReturoSGR…

Sistemul îţi face o autofacturare care include numărul de ambalaje şi o taxă de operare, care este corelată cu numărul de ambalaje predate. Sigiliile sunt cele mai ieftine (5,40 lei + TVA/30 de bucăţi), sacii pentru sticlă sunt cei mai scumpi (83 lei + TVA/30 de bucăţi), iar cei pentru aluminiu sunt ceva mai ieftini (59,40 + TVA/30 de bucăţi). Tariful de operare (care se numeşte, de fapt, „tariful de gestionare Horeca”) este de aproximativ 5 bani pentru sticlele mici, 10 bani pentru sticlele mari, 1 ban pentru dozele de aluminiu şi 1,3 bani pentru PET-urile mici.

În contractul tău cu ReturoSGR nu e precizat ce reprezintă toate sumele astea?

Contractul are 26 de pagini. Dacă îmi găseşti pe cineva care a reuşit să-l citească (şi să-l înţeleagă) de la un capăt la altul, îţi dau o sticlă de vin… E un pic alambicat şi evident că este făcut de nişte jurişti care s-au protejat foarte bine, nu ai niciun fel de fereastră de întors. Dar aşa se fac contractele, mai ales când e statul implicat. Obligaţia ReturoSGR pe care am căutat-o, în mod explicit, a fost intervalul la care se obligă să facă ridicarea după ce trimiţi tu apelul de ridicare, iar ăsta era trecut la 3 zile, un lucru care, din păcate, nu se respectă.

Există un termen, la 31 decembrie în 2024, când ar trebui să intre un nou proiect de lege legat de ReturoSGR în dezbatere publică…

Acum rămâne să fie o dezbatere reală şi nu ca prima, care pur şi simplu a venit ca o lege „de sus, cum vine ploaia”. Nu a fost consultat mediul de afaceri. Poate că unii au fost, dar nu toţi. Asta e sigur. Eu personal nu cunosc pe nimeni care să fie fost consultat în legătură cu legea asta.

Ca o concluzie pozitivă la tot ce am discutat, am reţinut de la tine că ReturoSGR e un sistem oportun şi necesar…

Da, era absolut necesar în România, pentru că dacă nu faci ca lucrurile să fie obligatorii, vom continua să trăim într-o ţară ca un tomberon. Totul aruncat pe câmp.

• CITEȘTE ȘI: Aglomerație mare la punctele de colectare RETURO

Publicitate și alte recomandări video