Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

VIDEO Să ne aducem aminte... Cum a fost primită delegația olimpică a României la Los Angeles, 1984. 80 000 de oameni în picioare

GALERIE
olimpiada los angeles
  • olimpiada los angeles
- +

A XXIII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Los Angeles, California, Statele Unite în perioada 28 iulie - 12 august 1984. Los Angeles a fost desemnat la 18 mai 1978, la cea ce-a 80-a sesiune a CIO de la Atena, Grecia fără să se voteze, deoarece a fost singurul oraș care și-a depus candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1984. Los Angeles a mai fost gazda unei ediții a JO, în 1932.

Au participat 140 de țări și 6.797 de sportivi iar ceremonia a fost deschisă de președintele Ronald Reagan.

Ca răspuns la boicotul american al Jocurilor Olimpice din 1980 de la Moscova, 14 țări est-europene și altele din blocul comunist inclusiv URSS, Cuba și Germania de Est au boicotat aceste Jocuri Olimpice. Au fost trei excepții: România, China și Iugoslavia.

România a fost reprezentată de 127 de sportivi și a obținut un record de medalii (53). În timpul ceremoniei de deschidere pe stadionul „Memorial Coliseum” din Los Angeles, la defilarea pe națiuni sportivii români au fost întîmpinați prin ridicarea de pe scaune și aplauze, ca reacție la decizia de a sfida boicotul țărilor socialiste sub influența URSS.

Aur
Doina Melinte — atletism, 800 metri
Maricica Puică — atletism, 3.000 metri
Anișoara Cușmir-Stanciu — atletism, lungime
Ivan Patzaichin și Toma Simionov — canoe, 1.000m
Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-Borcanca și Maria Ștefan-Mihoreanu — kaiac-canoe, 500m
Ecaterina Szabo — gimnastică, sărituri
Simona Păucă și Ecaterina Szabo — gimnastică, bârnă
Ecaterina Szabo — gimnastică, sol
Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraș, Simona Păucă, Mihaela Stănuleț și Ecaterina Szabo — gimnastică, echipe
Petre Iosub și Valer Toma — canotaj, 2 rame fără cârmaci
Valeria Răcilă — canotaj, simplu vâsle
Elisabeta Lipă și Marioara Popescu — canotaj, dublu vâsle
Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anișoara Sorohan și Maricica Țăran — canotaj, 4+1 vâsle
Rodica Arba și Elena Horvat — canotaj, 2 rame fără cârmaci
Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja și Florica Lavric — canotaj, 4+1 rame
Petre Becheru — haltere (82,5 kg)
Nicu Vlad — haltere (90 kg)
Ion Draica — lupte greco-romane (82 kg)
Vasile Andrei — lupte greco-romane (100 kg)

Argint

Doina Melinte — atletism, 1.500 metri
Vali Ionescu — atletism, lungime
Mihaela Loghin — atletism, greutate
Ivan Patzaichin și Toma Simionov — canoe, 500m
Aurora Dan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan-Guzganu, Monica Weber și Marcela Zsak — floretă, echipe
Ecaterina Szabo — gimnastică, individual compus
Doina Stăiculescu — gimnastică ritmică, individual compus
Dimitrie Popescu, Vasile Tomoioagă și Dumitru Răducanu — canotaj, 2+1 rame
Mihaela Armășescu, Adriana Chelariu, Camelia Diaconescu, Aneta Mihaly, Aurora Pleșca, Lucia Sauca, Doina Bălan, Marioara Trașcă și Viorica Ioja — canotaj, 8+1
Corneliu Ion — tir, pistol viteză
Gelu Radu — haltere (60 kg)
Andrei Socaci — haltere (67,5 kg)
Dumitru Petre — haltere (90 kg)
Vasile Groapă — haltere (100 kg)
Ștefan Tașnadi — haltere (110 kg)
Ilie Matei — lupte greco-romane (90 kg)

Bronz

Fița Lovin — atletism, 800 metri
Maricica Puică — atletism, 1.500 metri
Cristeana Cojocaru — atletism, 400 metri garduri
Florența Crăciunescu — atletism, disc
Mircea Fulger — box (63,5 kg)
Costică Olaru — canoe, 500m
Alexandru Chiculiță, Corneliu Marin, Marin Mustață, Ioan Pop și Vilmos Szabo — sabie, echipe
Simona Păucă — gimnastică, individual compus
Lavinia Agache — gimnastică, sărituri
Mircea Bedivan, Dumitru Berbece, Iosif Boroș, Alexandru Buligan, Gheorghe Covaciu, Gheorghe Dogărescu, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Fölker, Nicolae Munteanu, Vasile Oprea, Adrian Simion, Vasile Stîngă, Neculai Vasilcă și Maricel Voinea — handbal
Mircea Frățică — judo (78 kg)
Mihai Cioc — judo
Anca Pătrășcoiu — natație, 200m spate
Dragomir Cioroslan — haltere (75 kg)
Ștefan Rusu — lupte greco-romane (74 kg)
Victor Dolipschi — lupte greco-romane (+100 kg)
Vasile Pușcașu — lupte libere (100 kg)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri