VIDEO: Străzile arată ca după bombardament. În Primăria Iaşi încă se hibernează!
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

VIDEO: Străzile arată ca după bombardament. În Primăria Iaşi încă se hibernează!

GALERIE
groapa nicolae iorga plombata prostgroapa nicolae iorga plombata prostgropi aleea tudor neculai (1)gropi aleea tudor neculai (6)gropi strada buridavagropi aleea tudor neculai (12)gropi strada trei fantani (2)gropi strada libertatii (2)sos iasi voinesti lucrari plombari (1)gropi strada rampei (2)
  • groapa nicolae iorga plombata prost
  • groapa nicolae iorga plombata prost
  • gropi aleea tudor neculai (1)
  • gropi aleea tudor neculai (6)
  • gropi strada buridava
  • gropi aleea tudor neculai (12)
  • gropi strada trei fantani (2)
  • gropi strada libertatii (2)
  • sos iasi voinesti lucrari plombari (1)
  • gropi strada rampei (2)
- +

Şoferii fac slalom printre gropi, pericolul de accidente fiind crescut în astfel de situaţii u sunt locuri unde se circulă pe trotuar! Unele plombe au sărit după câteva zile. Care sunt cele mai afectate artere. Municipalitatea şi DRDP încă hibernează şi aşteaptă primăvara. Patronii de service-uri auto îşi freacă mâinile.

Numeroase străzi din oraş au intrat sub asediul gropilor, iar Primăria intervine selectiv cu plombe în aşteptarea „campaniei de primăvară“. Reporterii „Ziarului de Iaşi“ au mers ieri în mai multe zone din oraş, din Păcurari până în CUG şi Bucium şi din Copou până în Galata. Am întâlnit drumarii doar pe două străzi: şos. Iaşi - Voineşti şi str. Plantelor. Posibil să fi fost şi pe alte artere, dar şefii Citadin nu au răspuns ieri apelurilor telefonice pentru lămuriri, iar Primăria nu are obiceiul de a anunţa public, zilnic, străzile supuse reparaţiilor. În Dacia, pe o stradă secundară, autoturismele circulă mai mult pe trotuar decât pe carosabil. Pe bd. Poitiers, unde au fost făcute recent plombări, unele gropi au scăpat vigilenţei drumarilor, mai ales cele din apropierea trotuarelor.

Pe aleea Tudor Neculai nici urmă de drumari, deşi această stradă este intens circulată atât dimineaţa, cât şi seara, fiind o alternativă la aglomeraţia în creştere de pe şos. Nicolina. Nici urme de plombe recente nu sunt, cu toate că este una dintre cele mai afectate străzi din oraş. Primăria promite de mai mult timp că va asfalta întreaga stradă, dar, deocamdată, nu a apărut vreun constructor prin zonă. Pe str. Trei Fântâni, unele plombe puse anul trecut „au sărit“, iar, în unele zone, strada arată mai mult ca un drum sătesc decât unul de oraş. Găurile din asfaltul de pe str. Libertăţii testează la maximum nervii şoferilor, în timp ce pe str. Plantelor era dezastru până ieri (au început să pună plombe). „Când se dezgheaţă toată lumea vede, încep să apară gropile. Până acum am băgat câteva zeci de tone de asfalt, profitând de vremea mai călduroasă, dar e greu, e ud, trebuie să usuci, trebuie să cureţi, şi oricum nu ai productivitate. Aşteptăm să treacă valul de frig. Ţinem zonele viabile în sensul să nu avem blocaje, am intrat şi pe Dancu, şi pe Bârnova, suntem şi pe Poitiers şi pe alte străzi, iar, în primăvară, vom intra în campania de primăvară, cum facem de fiecare dată“, declara primarul Mihai Chirica, zilele trecute, într-o emisiune televizată, după ce un cetăţean i-a adus în atenţie numeroasele gropi de pe str. Basarabi din Alexandru cel Bun. Nici pe drumurile naţionale, situaţia nu e mai roz. Recent, pe podul Bucium, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) a turnat mai multe plombe, dar, la scurt timp, gropile au reapărut. Pe bd. Nicolae Iorga, unde presa a semnalat o groapă semnificativă, chiar la o trecere de pietoni, a fost făcută o plombare parţială, iar lucrările par de mântuială.

Strada unde maşinile circulă pe trotuar

Un dezinteres major îl are Primăria pentru str. Rampei, tronsonul dintre Piaţa Dacia şi calea ferată. La capătul acestei străzi se află două staţii de betoane, despre care primarul Mihai Chirica spunea acum mai mult timp că vor fi mutate din zonă, având în vedere şi proximitatea faţă de blocurile de peste calea ferată, din Păcurari. În prezent, strada arată ca după bombardament, iar unii şoferi circulă frecvent pe trotuar pentru a evita posibile defecţiuni la maşini. Betonierele care tranzitează strada, de mai multe ori pe zi, au adus artera de circulaţie în starea în care se află acum. La dezbaterile publice organizate de primar anii trecuţi, cu ocazia întocmirii bugetului local, edilul şef al Iaşului spunea că refacerea străzii va fi imputată celor două staţii de betoane. În schimb, trotuarul, refăcut acum câţiva ani, a devenit un fel de stradă „shared-space“ între pietoni şi maşini.

După cum se poate observa din fotografiile şi clipul postat pe varianta online a „Ziarului de Iaşi“, strada Rampei a rămas de izbelişte, în condiţiile în care este din ce în ce mai mult circulată, fiind deschise mici afaceri în zonă (spălătorii, ateliere auto, sală evenimente etc.). Numeroase străzi au nevoie de reparaţii, în toate cartierele oraşului, iar printre acestea se mai numără str. Luca Arbore, str. Aurel Vlaicu, Aleea Rozelor, str. Viticultori şi altele. Luna trecută, un expert a explicat pentru „Ziarul de Iaşi“ motivele pentru care, după sezonul rece, apar gropile pe străzi. „Pe majoritatea drumurilor, asfaltul este vechi. Problema este acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ.

Pământul pe care e construit drumul conţine apă şi formează lentile de gheaţă, mărindu-şi consistent volumul. Combinat cu traficul greu, asta înseamnă distrugerea structurii rutiere. Pentru ca îngheţul să nu se producă în pământul de sub drum, structurile rutiere ar trebui să aibă în jur de 80 cm grosime, pornind de la stratul de fundaţie din balast, piatră spartă, amestecuri stabilizate şi două-trei straturi de asfalt“, a explicat prof. univ. dr. ing. Vasile Boboc, de la Departamentul Căi de comunicaţii şi fundaţii al Facultăţii ieşene de Construcţii. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Protestele din Cuba creează probleme curentului radical progresist din America (II)

Alexandru LĂZESCU

Protestele din Cuba creează probleme curentului radical progresist din America (II)

Atunci când ţările în care se aplică politicile socialiste intră invariabil într-o criză profundă, ajung în ruină economică şi la proteste reprimate brutal, ampla falangă progresistă din zona politică, academică şi din mass media din Occident ne explică că motivul este că acolo nu se aplica cu adevărat socialismul.

Filmuletul zilei

opinii

Oraşe de antichităţi

Briscan ZARA

Oraşe de antichităţi

Comunismul a fost o idee proastă, fără discuţie. Aşa ceva nu se poate aplica decât poate într-o societate cu mult mai dezvoltată şi conştientă de sine decât cele existente acum şi cu 50 de ani în urmă. A organiza o ţară întreagă după nişte principii fixe, nivelatoare, înjositoare pentru unii şi înălţătoare pentru alţii, ambele pe nedrept, este o crimă adevărată. Nu poţi neglija cu totul individul, cu unicitatea lui, pentru binele societăţii în ansamblu. Pentru că ăsta e comunismul, ca orice regim totalitar, un sistem care neglijează individul.

Povestea de război a marii Regine (II)

Mihai DORIN

Povestea de război a marii Regine (II)

Istoria românilor, dar şi cea universală, stă mărturie că monarhia este regimul care, în toate timpurile, a beneficiat de cea mai mare încredere din partea oamenilor. Să reţinem şi faptul că pe această relaţie de încredere s-au structurat marile idealuri în istorie, în vreme ce neîncrederea le-a năruit. În fine, regele reprezintă o triplă "realitate socială, politică, religioasă". Însă fundamentul regalităţii în economia istoriei este faptul că aceasta este cel mai puternic simbol al naţiunii, al unităţii, al continuităţii, al fertilităţii şi al mântuirii.

Final de admitere. Studenţia ca scurtătură

Ioan Alexandru TOFAN

Final de admitere. Studenţia ca scurtătură

S-a terminat admiterea şi atmosfera în universitate este aceeaşi ca la sfârşitul unei nunţi la un cămin cultural de la sat. Mormane de hârtii (chiar dacă există o platformă online de înscriere, dosarul plic este inevitabil ca o lege a firii), sticle cu apă sălcie, scrumiere pline, pixuri aruncate, priviri obosite, transpiraţie, poveşti amuzante sau teribile. Dar şi un sentiment de mulţumire, ca după număratul darului: au venit şi anul acesta studenţi, nu ne desfiinţează nimeni. Ba chiar au venit mai mulţi decât anul trecut, cel puţin la licenţă.

pulspulspuls

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

PULS

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

Când credeau şi liberalii noştri de la Iaşi că măcar pe jumate tot or să fie în tabăra câştigătoare, căci oricum jumatea lui Muraru merge cu Cîţu, iar jumatea lui Alexe se duce cu Orban, hop că dinspre Bucureşti vin veşti care răstoarnă toată calimera de la Iaşi.

Caricatura zilei

Drona auto

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.