Vieți pierdute din cauza presiunii de la școală. Realitatea din spatele unor tragedii: zero psihologi în școlile din Iași și consilieri împărțiți între două-trei localități

Consilierii școlari din mediul rural se confruntă cu un volum mult prea mare de elevi, situații complexe și responsabilitatea mai multor unități de învățământ. Ei sunt adesea primul și singurul punct de contact pentru copiii care trec prin anxietate, depresie, bullying, agresiuni sau conflicte familiale. Însă, oricât ar încerca, nu pot suplini lipsa unui psiholog – specialistul care poate identifica din timp tulburările emoționale și poate interveni înainte ca problemele să avanseze. În absența unui astfel de sprijin, profesorii, diriginții și părinții devin nevoiți să gestioneze situații care depășesc competențele lor.

Dacă facem o retrospectivă, observăm și consecințele. În anul 2025, ne amintim de nefericitul caz al elevei din comuna Fântânele, elevă care a murit prin sinucidere în perioada Evaluării Naționale, între proba la Limba română și cea de Matematică. Iar acesta nu este un caz izolat din mediul rural. Tot în acest an, în comuna Golăiești din județul Iași, un băiat de doar 15 ani a murit la spital după ce a fost lovit de un adolescent cu doi ani mai mare. În urmă cu doi ani, de exemplu, câțiva elevi din satul Păușești, comuna Dumești, s-au luat la bătaie în stradă, s-au lovit cu pumnii şi picioarele, s-au tras de păr, s-au trântit prin şanţ, iar colegii de pe margine au înregistrat întreaga bătaie.

Școli fără sprijin psihologic: zero psihologi și consilieri insuficienți în județul Iași

Nu există niciun psiholog în școlile din județul Iași, fie ele în mediul rural sau urban. Reprezentanții Centrului de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) Iași au transmis pentru „Ziarul de Iași” că, în medie, există un consilier școlar în fiecare unitate de învățământ. Realitatea este că acel consilier se împarte între cel puțin două școli, de unul singur. Șefa CJRAE Iași, Anca Hardulea, a precizat că, dintre celelalte județe din România, la CJRAE Galați sunt psihologi angajați, la sediu, dar nu știe dacă aceștia merg și în școli.

Dacă luăm ca reper anul școlar 2024-2025, potrivit datelor transmise de CJRAE Iași, erau 133 de profesori consilieri școlari. Însă, verificând rețeaua școlară a învățământului preuniversitar de stat din județ, vedem că sunt 210 unități cu personalitate juridică (PJ) – o școală „mamă” care poate lua decizii administrative, financiare și legale fără să depindă de altă unitate – și 380 de structuri arondate – unități de învățământ fără personalitate juridică, care aparțin și sunt administrate de o școală „mamă”. Pe scurt, sunt 590 de instituții de învățământ și doar 133 de consilieri școlari. Dacă ne raportăm la numărul total de unități școlare, doar 22,54% ar avea permanent un consilier școlar.

Situația este similară și în acest an școlar. Avem 585 de unități de învățământ (182 cu PJ și 403 arondate), însă doar 134 de consilieri școlari. Calculând, reiese că doar 22,91% dintre școli ar fi acoperite.

Numărul total de unități include și creșe și grădinițe. Este, însă, nevoie de consilieri școlari și în aceste instituții din mediul rural? Profesorul Constantin Cucoș, fost director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, a spus că trebuie luate în considerare „paleta cazuistică, frecvența și consecințele acestora”, întrucât „sunt din ce în ce mai provocatoare și mai solicitante, inclusiv în mediile rurale”. De ce? Pentru că apar noi tipuri de comportamente și situații problematice la copii, care perturbă dezvoltarea emoțională, socială și educațională normală, fiind nevoie de „efort și competențe corespunzătoare pentru a le preveni sau rezolva”.

Potrivit acestuia, arondarea unui număr adecvat de consilieri școlari în funcție de numărul elevilor reprezintă un indicator de normalitate, siguranță și responsabilitate pentru orice sistem educațional. Tot pedagogul ieșean a atras atenția asupra faptului că unele intervenții presupun prezența imediată a consilierului la fața locului, nu după câteva ore sau a doua zi.

„Soluțiile tehnice și economice pot fi diferite. Dacă avem două grădinițe apropiate spațial, cu efective modeste, ar putea face față un singur psiholog sau consilier școlar. Dacă avem de a face cu distribuții de alt fel, inclusiv prin prestarea acestor servicii la distanțe mari, atunci normele – inclusiv didactice, financiare – ar trebui să fie gândite funcție de aceste variabile”, a declarat pedagogul Constantin Cucoș.

Consilierii școlari, împărțiți între două sau trei unități

Potrivit datelor prezentate de CJRAE, există un consilier școlar pentru aproape fiecare unitate cu PJ – exceptând creșele și grădinițele cu personalitate juridică. În acest an școlar, sunt 179 de unități de învățământ care au consilieri școlari din cele 182 cu personalitate juridică. Asta înseamnă că acel consilier care aparține de un PJ, se împarte între mai multe școli.

Dacă luăm ca exemplu comuna Probota, avem Școala Gimnazială „Petru Anghel”, care e unitate cu PJ, dar și structurile arondate Școala Primară Bălteni și Școala Gimnazială „Grigore Sturdza” din Perieni. Un singur consilier școlar acoperă toate cele trei instituții de învățământ.

Conform datelor de la CJRAE, în anul școlar 2025-2026 sunt 57 de consilieri școlari care își întregesc norma în mai multe unități de învățământ. Un exemplu este cel al consilierului de la Școala Gimnazială Bosia (unitate cu PJ), care acoperă și structurile arondate din Mânzătești și din Ungheni. Totodată, este consilier și la Școala Gimnazială din Golăiești, unde sunt structurile din Cilibiu și Cotu lui Ivan.

„E adevărat că unii dintre colegii noștri își desfășoară activitatea în două sau trei unități de învățământ, nu au activitatea dedicată pentru o singură unitate de învățământ, deși problematica este una complexă în fiecare dintre școlile noastre. Fiecare școală are particularitățile specifice, elevii beneficiari ai serviciilor au nevoi foarte diferite și intervenția unui profesor consilier școlar ar fi necesară dedicat pentru fiecare școală”, a declarat Anca Hardulea, directoarea CJRAE Iași.

Numărul consilierilor școlari a fost suplimentat în 2023, dar rețeaua rămâne insuficientă

În anul 2023, Ministerul Educației a anunțat o suplimentare importantă: 1.200 de posturi noi de consilieri școlari la nivel național. Repartizate în toate cele 42 de județe, aceste posturi au avut ca obiectiv reducerea numărului de copii aflați în grija unui singur specialist. Până atunci existau și situații extreme în care un consilier se ocupa chiar și de 3.000 de elevi. Deși noul țel a fost ca un consilier să aibă în responsabilitate maximum 500 de elevi, pragul este depășit în continuare în majoritatea unităților de învățământ. Principala barieră în a avea un număr suficient de consilieri școlari sunt banii, a spus pedagogul Constantin Cucoș.

„Deficitul nu stă în faptul că nu avem persoane pregătite – sau care ar putea primi o formare, inclusiv pe parcurs – ci în precaritatea economică care nu are cum să susțină o astfel de cerință care indică, în fapt, altitudinea unui sistem modern de educație”, a declarat Constantin Cucoș.

Anca Hardulea, șefa CJRAE Iași, a explicat că, în fiecare an, în baza solicitărilor din partea școlilor, transmit către Inspectoratul Școlar Județean, iar apoi către Ministerul Educației, nevoia suplimentării locurilor consilierilor școlari. „Acest demers a avut efecte și în ultimii ani. În anul 2023 s-a concretizat prin integrarea a 50 de profesori consilieri școlari, iar în anul 2025 prin integrarea a 24 de profesori logopezi și a unui profesor consilier școlar”, a precizat aceasta.

Potrivit directoarei CJRAE Iași, un pas important a fost făcut începând cu 1 septembrie 2025, când toate categoriile de specialiști din echipele multidisciplinare – consilieri, logopezi, profesori itineranți și de sprijin – au fost încadrate la nivelul CJRAE, pentru a asigura o abordare unitară în întreg județul.

„Legea educației prevede, în acest moment, ca fiecare unitate cu până la 500 de elevi să aibă cel puțin un specialist. Realist, cred că ar trebui să existe măcar un consilier școlar, un logoped și un profesor de sprijin în fiecare școală, chiar dacă aceasta are mai multe structuri”, a subliniat Anca Hardulea.

Consilierul școlar: prevenție, sprijin și intervenție în limitele fișei postului

Diferențele dintre un consilier școlar și un psiholog sunt clare, deși consilierii sunt absolvenți ai Facultății de Psihologie. Fișa postului îi limitează la anumite atribuții, iar rolul lor se oprește acolo unde începe diagnosticul sau tratamentul. Dacă pentru un consilier cuvântul-cheie este „prevenție”, pentru un psiholog este „tratament”.

Atribuțiile consilierului includ prevenirea dificultăților de adaptare, dezvoltarea socio-emoțională a elevilor, orientarea școlară, orientare vocațională – descoperirea și ghidarea traseului profesional, prevenirea violenței și a bullyingului, dar și planificarea programelor de intervenție pentru elevi, părinți și profesori. De asemenea, participă la proiectele județene de consiliere și oferă suport elevilor aflați la început sau final de ciclu școlar, inclusiv în pregătirea examenelor.

„În momentul în care constată că expertiza lui este limitată și situația pe care o analizează depășește competența nivelului de intervenție, transferă cazul unui specialist”, a explicat Ana-Camelia Tamaș, consilier școlar și coordonator al activității CJRAE Iași.

În situații dificile, consilierul școlar intervine conform procedurilor legale, în cadrul echipei de management de caz, colaborând cu dirigintele, părinții și alte cadre didactice pentru stabilirea măsurilor imediate. „Noi acționăm asupra acestor situații dificile prin proceduri clare”, a precizat Ana-Camelia Tamaș. În plus, elevii pot solicita consiliere individuală, dar aceasta se poate realiza doar cu acordul familiei, dacă elevul este minor. „Consilierul școlar este acolo, în școală, pentru a răspunde solicitărilor”, a subliniat Camelia Tamaș.

Traseul corect către ajutor. Cum ajunge un elev la psiholog

Spre deosebire de consilierul școlar, psihologul clinician poate realiza un psihodiagnostic și intervenții prin psihoterapie, activități care depășesc competențele unui consilier, a spus Cristian Grigore, psiholog clinician la Institutul de Psihiatrie „Socola”.

Parcursul pe care îl urmează un elev atunci când apar primele semne ale unei probleme emoționale sau comportamentale începe întotdeauna în școală, cu observarea atentă a cadrului didactic. „Primul care vede schimbarea este profesorul, învățătorul sau dirigintele”, a explicat psihologul clinician Cristian Grigore. Cadrele didactice sunt cele care pot identifica rapid semnale precum timiditate accentuată, retragere, tristețe, iritabilitate sau oboseală neobișnuită – simptome care, uneori, ascund „nevoi emoționale nesatisfăcute”.

Când apar astfel de modificări, profesorul anunță consilierul școlar, care face o evaluare inițială. În această etapă se stabilește dacă problema poate fi gestionată prin consiliere educațională sau dacă elevul are nevoie de intervenția unui psiholog specializat.

„Uneori este vorba despre ceva mai complex: anxietate, episoade de panică, depresie sau chiar tulburări psihotice și tulburări de personalitate, cum ar fi borderline, pe care o văd tot mai des la adolescenți”, a precizat Cristian Grigore.

Atunci când situația depășește competențele consilierului școlar, elevul este direcționat către psiholog, iar psihoterapia devine instrumentul principal de intervenție.

„Psihoterapia este instrumentul principal al psihologului. Există dovezi că un pachet de 12-15 ședințe poate îmbunătăți semnificativ starea elevilor. În cazuri severe poate exista o colaborare cu medicul psihiatru, inclusiv tratament medicamentos. Deci, profesor, consilier, psiholog și, uneori, psihiatru”, a explicat clinicianul.

Vulnerabilitățile elevilor din mediul rural: de ce este nevoie urgentă de suport psihologic

Specialiștii atrag atenția că nevoia de psihologi este chiar mai mare în mediul rural decât în urban. De ce? Pentru că mulți elevi provin din familii dezbinate, au părinți plecați în străinătate, sunt crescuți de bunici, au condiții materiale precare sau cresc în medii în care consumul de alcool este ridicat. Nivelul redus de trai și responsabilitățile gospodărești își pun amprenta asupra dezvoltării lor emoționale și școlare.

Printre cele mai frecvente probleme întâlnite în mediul rural, probleme subliniate chiar de cadre didactice și directori de școli, se numără sărăcia, lipsa locurilor de muncă, nivelul scăzut de educație al părinților, atitudinea negativă față de școală, dificultățile de sănătate și alimentație, analfabetismul funcțional și abandonul școlar.

„Consilierul poate identifica factorii motivaționali pentru ca elevul să rămână în școală. Mai sunt și părinți aflați în conflict, cu tensiuni puternice la care copilul asistă. Copilul poate dezvolta comportamente agresive, modelate după ceea ce vede în familie, sau, dimpotrivă, poate deveni foarte anxios, retras și izolat”, a transmis psihologul clinician Cristian Grigore.

Potrivit specialistului, un consilier prezent în fiecare zi într-o școală din mediul rural ar putea:

• Să identifice timpuriu simptome de depresie și anxietate, mai ales prin prisma faptului că a crescut semnificativ numărul tentativelor suicidare în rândul copiilor;
• Să identifice și să ofere consiliere psihologică elevilor care se confruntă cu fenomenul de bullying – atât victimei, cât și persoanei care intimidează și agresează;
• Să ofere suport copiilor care traversează situații dificile acasă, precum divorțul părinților sau conflicte familiale frecvente;
• Să colaboreze cu părinții și profesorii pentru a preveni abandonul școlar;
• Să dezvolte încrederea în sine a elevilor și să le dezvolte abilitatea de a lua decizii sănătoase pe viitor.

„În lipsa acestui sprijin din partea consilierului școlar, riscul este ca provocările mici să se transforme în probleme mari, care afectează copilul, familia și apoi întreaga comunitate”, a completat psihologul.

„Aproape săptămânal apar cazuri de violență” în școlile din mediul rural

Mai mulți consilieri școlari ne-au povestit că, în multe școli din mediul rural, violența a devenit o problemă frecventă, iar ei sunt adesea singurii specialiști care pot interveni.

„Elevii din mediul rural sunt mai vulnerabili, nivelul de educație poate fi mai redus, cazurile de violență mai multe. Sunt multe familii dezorganizate, părinți alcoolici. Aproape săptămânal apar cazuri de violență și, vorbind cu elevii, aflu că mulți provin din astfel de familii”, a povestit Sara-Maria Tăușanu, consilier școlar la unitățile de învățământ din comunele Fântânele și Focuri.

Totuși, aceasta a explicat că elevii se deschid către ea atunci când sunt abordați cu empatie, iar uneori cazurile necesită implicarea Direcția Generala de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) sau a poliției. În alte situații, însă, lucrurile se pot rezolva prin discuții cu părinții, chiar unii dintre ei solicitând consiliere pentru copil.

Fenomenul nu afectează doar o anumită categorie de vârstă, ci se regăsește „de la grădiniță până la profesională”. Consilierii școlari spun că „sunt elevi de toate vârstele implicați în violență”, iar adesea constată „dificultăți mari în reglarea emoțională, mulți reacționând impulsiv”. Printre cauze se numără inclusiv „jocurile video violente, timpul excesiv pe TikTok, lipsa capacității de a sta cu propriile emoții, dar și violența văzută acasă”.

Tot Sara-Maria Tăușanu a atras atenția asupra faptului că nu poate ajunge la toți elevii, pentru că nu este permanent în școală, întrucât acoperă singură mai multe unități de învățământ – iar cazul său nu e unic la nivel țării. „Ar fi nevoie de mai mulți consilieri”, a subliniat aceasta.

Părinții din mediul rural nu au încredere în psihologi

Reticența părinților reprezintă un obstacol major în accesul copiilor la consiliere și suport psihologic. „Unii părinți acceptă consilierea, alții nu. Mulți au stereotipul «nu dăm din casă». Trebuie lucrat mult la imaginea consilierului și psihologului. La sat, mulți cred că dacă merg la psiholog sunt «nebuni». În urban e ceva mai bine”, a explicat un consilier școlar din mediul rural.

Mai mulți specialiști ne-au spus că, la sat, părinții confundă adesea rolurile consilierului, psihologului și psihiatrului. Consilierii școlari trebuie să depună eforturi constante pentru a câștiga încrederea comunității. Există chiar situații în care copilul dorește consiliere, dar părintele refuză, iar intervenția consilierului este posibilă doar în cazuri cu risc real, respectând cadrul legal.

În timpul vizitelor făcute de reporterii „Ziarul de Iași” în comunele și satele județului, mai mulți elevi au fost întrebați dacă au apelat vreodată la consilierul școlar și dacă au simțit nevoia de sprijin sau de o persoană cu care să discute în momente dificile. În majoritatea cazurilor, răspunsul a fost afirmativ, elevii spunând că au avut încredere să ceară ajutor și că intenționează să revină ori de câte ori vor considera necesar. Unii au povestit chiar că au fost încurajați de părinți să meargă la consilier, ceea ce arată că nevoia de sprijin psihologic este resimțită și acceptată în tot mai multe familii.

Totuși, pentru mulți părinți, relația copilului lor cu un consilier școlar rămâne un teritoriu neclar. În realitate, consilierul este un specialist care are un birou în școală și un program fix, dar și ore dedicate în care intră la clasă pentru diverse activități. Elevii îl pot vizita fie spontan, fie pe bază de programare, în funcție de organizarea fiecărei unități. Întâlnirea nu este o „judecată”, ci o discuție calmă, într-un spațiu sigur, unde copilul poate vorbi despre orice. Consilierul ascultă, sprijină și ghidează, iar atunci când este nevoie colaborează cu dirigintele, profesorii și familia.

Cum rezolvă cazurile un consilier școlar: „Ar fi bine să existe un consilier permanent într-o singură școală”

Consilierii școlari pe care i-a contactat „Ziarul de Iași” au explicat că deși pot interveni în situațiile mai delicate și des întâlnire în viața unei școli – conflicte între elevi, episoade de bullying, orientare vocațională sau sprijin pentru profesori în gestionarea unor comportamente dificile –, intervenția lor este limitată și nu se pot implica în cazurile complexe, care țin de „zona clinică”, pentru care „prezența unui psiholog ar fi foarte utilă”.

„Eu, ca profesor consilier școlar, pot oferi consilierea în cazuri de violență, bullying sau privind orientarea vocațională. Dar sunt și cazuri mai complexe și îi încurajez pe părinți să meargă la un specialist sau psihiatru, dar nu sunt mereu deschiși”, a spus Sara-Maria Tăușanu.

Consiliera a subliniat dificultatea de a lucra în mai multe unități de învățământ simultan, fiindcă „școlile au cerințe diferite”. Într-o unitate predomină cazurile de bullying, în altă instituție sunt mai multe cazuri de violență, iar într-o altă școală pot exista mai multe cazuri de elevi cu cerințe educaționale speciale, de exemplu.

„Un psiholog ar ajuta foarte mult! Ar fi bine să existe un consilier permanent într-o singură școală, nu împărțit, fiindcă așa m-aș familiariza mai bine cu elevii și cu problemele specifice școlii”, a completat consilierul școlar.

În prezent, consilierii CJRAE trebuie să realizeze la începutul anului o analiză a nevoilor pentru elevi, părinți și profesori, însă lipsa stabilității în școală a unui consilier școlar face dificilă personalizarea intervențiilor în funcție de nevoi.

Intervențiile consilierilor sunt de două tipuri: activități colective la clasă – de obicei pe teme precum bullyingul, unde se lucrează cu grupul-țintă – și ședințe individuale, realizate doar cu acordul părinților.

„Eu le explic elevilor că tot ce vorbim este confidențial și încerc să le câștig încrederea, chiar dacă ei vin cu stereotipul că «îi manipulez» sau că «spun părinților»”, a adăugat Sara-Maria Tăușanu.

Gânduri suicidare în rândul elevilor, un fenomen tot mai prezent

Specialiștii atrag atenția că, în ultimii ani, tulburările de anxietate și depresie în rândul elevilor au devenit tot mai frecvente, mai ales la adolescenții între 11-12 ani și 16-17 ani. Psihologul clinician Cristian Grigore a explicat faptul că prezența unui psiholog în școală este esențială pentru depistarea timpurie a acestor probleme.

„Cu cât elevul rămâne mai mult într-o stare emoțională disfuncțională, cu atât îi este mai greu să iasă din ea. Încep să apară tot mai des și gândurile suicidare. Din fericire, tentativele sunt puține, dar numărul celor care se gândesc la asta a crescut”, a declarat clinicianul.

De ce a crescut numărul elevilor cu idei sau tentative suicidare? Conform explicațiilor lui Cristian Grigore, adolescenții de azi trăiesc într-un context mult mai complex și mai solicitant decât cel de acum două sau trei decenii. Tehnologia aduce adesea izolare, dependență și comparații permanente cu ceilalți. La asta se adaugă consumul de substanțe la vârste tot mai mici, probleme familiale nerezolvate, lipsa unui adult disponibil emoțional și creșterea cazurilor de bullying sau umilință socială, inclusiv online. Presiunea academică, perfecționismul și teama de eșec amplifică vulnerabilitatea emoțională, iar multe tulburări de sănătate mintală sunt identificate prea târziu.

„Nu avem o generație mai slabă, ci mai singură, cu mai puțină conectare umană reală și cu mult mai multe tentații și presiuni externe. Ca societate, răspunsul nu este critica, ci prezența: mai mult timp real cu ei, mai multă empatie, mai puțină judecată și acces la suportul psihologic”, a menționat specialistul.

Ideea ar fi că psihologul poate ajuta copilul să înțeleagă ce tipuri de gânduri sau convingeri pot conduce spre astfel de riscuri și să identifice alternative. Iar consilierii școlari confirmă același trend și vorbesc despre fragilitatea emoțională a elevilor.

„Sunt copii care mărturisesc gânduri suicidare. Uneori sunt reale, alteori sunt strigate de atenție. Distincția e delicată și un psiholog ar ajuta mult. Fiecare copil vine cu o poveste diferită – probleme în familie, stres, crize de identitate sau pur și simplu lipsa unei persoane cu care să vorbească”, a punctat un consilier școlar din mediul rural.

Dacă înainte, poate copilul alegea să discute cu preotul sau profesorii de la școală despre problemele sale, acum pare că aceștia nu mai au aceeași credibilitate.

„La sat, unii merg la preot, ceea ce nu e rău. Religia poate fi adaptativă sau nu, dar nu cred că preotul înlocuiește psihologul. Totuși, oamenii încă au stereotipuri puternice”, a subliniat consilierul școlar.

Realitatea din teren este că profesorii duc greul fără sprijinul necesar: „Cu siguranță ar fi util și un psiholog”

Profesorii din mediul rural au mărturisit că, lucrând în clase cu numeroși elevi și cu nevoi diferite, le este greu să gestioneze emoțiile și trăirile diferite ale acestora.

„Un profesor lucrează cu zeci de copii, fiecare elev având individualitatea sa. Există clase cu copii cu dizabilități sau proveniți din categorii defavorizate, iar acest lucru presupune mai multă muncă, dar și ajutor de specialitate. De aceea, este foarte important ca profesorul să fie ajutat și sprijinit de către colegi, părinți și alte categorii de profesioniști, printre care psihologul școlar, care are un rol esențial”, a explicat Maria Chelariu, directoarea Școlii Profesionale din Fântânele.

Aducerea consilierilor școlari și în mediul rural – întrucât în urmă cu trei ani nu erau atât de prezenți în mediul rural – a adus, pentru multe unități de învățământ, o schimbare vizibilă. Directoarea Școlii Gimnaziale din Dumești, Ana Dorneanu, povestește că abia din anul 2024-2025 unitatea beneficiază de serviciile unui consilier școlar – nu permanent, fiindcă tot se împarte între trei instituții de învățământ. Înainte de a beneficia de un specialist în școală, directoarea a spus că erau arondați Școlii „Elena Cuza” pentru astfel de probleme.

„Pentru noi a fost o mare bucurie faptul că am beneficiat, începând cu anul școlar trecut, de serviciile unui consilier școlar. Este nevoie oricând de un astfel de specialist, dar avându-i aici pe loc, în școală este extraordinar. Dacă m-ați întreba dacă ar fi util și un psiholog, cu siguranță ar fi benefic pentru copii”, a evidențiat Ana Dorneanu.

Chiar și după ce a venit un profesor consilier în școală, a povestit directoarea, a fost „foarte greu la început”, întrucât „părinții erau ușor reticenți”. Treptat, însă, au înțeles care este rolul acestuia.

„Au participat atât părinții, cât și copiii, chiar ambii părinți din unele familii la ședințe. Când nu aveam consilier, învățătorul, dirigintele, educatoarea erau consilieri, dar era foarte, foarte greu. Actualul consilier are trei școli la care merge. Ar fi minunat dacă domnișoara ar fi numai la noi”, a mai spus directoarea din Dumești.

Ce e de făcut: sănătatea mintală, prioritate în școli

Specialiștii atrag atenția că sănătatea mintală trebuie tratată cu aceeași importanță ca materiile de bază de la școală, ca Limba română și Matematica. Încurajarea încrederii în consilier școlar și psiholog este esențială, întrucât „dacă sănătatea mintală lipsește, și performanța școlară, familia și climatul educațional sunt afectate”.

Explicația cum că performanțele școlare scad, climatul educațional se degradează și apar tensiuni în familie atunci când sănătatea emoțională este afectată a fost oferită și de psihologul de la „Socola”. „Este esențial să încurajăm specialiștii să urmeze cursuri de perfecționare adaptate problemelor actuale. Provocările sunt similare celor de acum câteva decenii, dar forma lor s-a schimbat mult odată cu apariția tehnologiei”, a menționat Cristian Grigore.

„Nu este o rușine să mergi la psiholog sau psihiatru, dimpotrivă, este un semn de putere”, a spus clinicianul, reamintind că și serviciile psihologice și psihiatrice pot fi decontate prin Casa de Asigurări. Specialistul a propus și campanii de educație emoțională în școli, care să îi învețe pe elevi, părinți și profesori să recunoască emoțiile, să gestioneze stresul și adicțiile, dar și să comunice eficient.

„Un psiholog școlar sprijină dezvoltarea și integrarea tuturor elevilor, accentuând autocunoașterea, comunicarea și relaționarea interpersonală. Le oferă încredere și creează strategii prin care copiii învață cum să ceară ajutor și să gestioneze situațiile de bullying. De asemenea, poate semnala din timp suspiciuni de abuz, fie în școală, fie în familie. Prezența unui psiholog poate influența pozitiv și modul în care cadrele didactice interacționează cu elevii”, a explicat Maria Chelariu, directoarea Școlii Profesionale din Fântânele.

Echipe multidisciplinare complete în fiecare școală

Obiectivul pe termen lung, identificat de reprezentanții CJRAE Iași, este ca fiecare unitate de învățământ să aibă o echipă completă: consilier școlar, profesor logoped, profesor itinerant și de sprijin, dar și psiholog, dacă vorbim de formula ideală. „Dacă echipa ar fi dezvoltată și cu profesorul psiholog, asta nu ar însemna decât servicii suplimentare pentru copii”, a punctat Anca Hardulea.

În prezent, potrivit acesteia prioritare sunt posturile de bază, pentru că problemele întâlnite în grădinițele și școlile de masă – dificultăți de limbaj, cerințe educaționale speciale, integrare școlară – sunt urgente și recurente. Totuși, propunerea este ca un prim pas să fie reprezentat înființarea posturilor de psiholog în cadrul CJRAE, astfel încât acești specialiști să poată interveni punctual în școlile în care apar situații grave, urmând ca ulterior să fie integrați în fiecare unitate de învățământ.

„În felul acesta, atunci când într-o școală este sesizată o situație care reclamă intervenția – fie evaluare, fie consiliere sau intervenție directă – profesorul psiholog să poată fi împuternicit să desfășoare activități în unitatea respectivă. Cred că de aici ar trebui să începem”, a declarat Anca Hardulea.

Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Educație media pentru sănătatea mintală”, demarat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul UNICEF în România. 

Opiniile exprimate în acest material aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția CJI sau UNICEF în România.

 

Publicitate și alte recomandări video