Viitor incert pentru Conferinţa privind Viitorul Europei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Viitor incert pentru Conferinţa privind Viitorul Europei

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

A sosit, poate, momentul ca liderii UE să caute o personalitate din afara clasei politice: există, în Vest şi în Est, oameni de cultură care reflectează asupra unităţii Europei şi care, dacă ar fi bine completaţi de politicieni şi specialişti, ar putea insufla mai multă energie civică acestui forum ce se doreşte a fi şi un exerciţiu de democraţie participativă.

După cum era de aşteptat, epidemia a dat peste cap programul multor activităţi derulate sub egida Uniunii Europene, iar una dintre victimele de marcă este Conferinţa privind Viitorul Europei. Este vorba de un forum care să permită dialogul între guvernele naţionale, instituţiile UE şi societatea civilă, pentru a definitiva un traseu politic şi intelectual care să ghideze viitoarele negocieri de reformă. În mod evident, situaţia epidemiologică nu a permis - şi probabil că nici nu va permite în viitorul previzibil - organizarea unor consultări publice semnificative, astfel încât Conferinţa să nu fie doar un alt nume pentru contactele între politicieni şi tehnocraţi.

Totuşi, cu discreţie, factorii decizionali de la Bruxelles încearcă să intre cumva în programul schiţat la sfârşitul lui 2019, cu puţin timp înainte de izbucnirea epidemiei. Foarte probabil, vor exista numeroase voci care vor pleda pentru respectarea termenului de încheiere a lucrărilor (prima jumătate a anului 2022), prin eventuala compactare a activităţilor şi prin trecerea lor în online, acolo unde este posibil. Finalizarea procesului în vara lui 2022 ar permite Comisiei şi Parlamentului să elaboreze un set amplu de concluzii şi, eventual, să propună spre dezbatere un nou tratat care să amendeze cadrul instituţional actual - totul pe parcursul actualei legislaturi.

Ambiţiile de acest gen au fost sugerate chiar prin alegerea numelui: este evidentă dorinţa de a relua principiile şi stilul de lucru ale Convenţiei privind Viitorul Europei (2002-2003), al cărei rezultat a fost proiectul de Tratat Constituţional, ulterior abandonat din cauza opoziţiei cetăţenilor din mai multe state-membre. De această dată nu se vorbeşte explicit de un tratat, dar, aşa cum se menţiona mai sus, probabil că acesta este obiectivul înspre care ar trebui să conducă lucrările Conferinţei. Pe de altă parte, atât substanţa, cât şi forma consultărilor trebuie să depăşească standardele fixate în urmă cu optsprezece ani, iar tocmai aici rezidă marea problemă.

Nu mai este cazul să insistăm asupra faptului că, într-o perioadă în care mai toată lumea se gândeşte la protejarea vieţii şi sănătăţii, rămâne prea puţină energie pentru chestiuni abstracte sau pentru planuri de viitor. Este foarte bine ca cetăţenii să aibă ocazia de a-şi spune părerea, de a interacţiona cu experţi şi cu politicieni angajaţi în procesul de reformă a Uniunii. Există multe momente potrivite pentru asemenea interacţiuni, dar, din păcate, cel de faţă nu se numără printre ele. Nu ştim nici dacă o eventuală încheiere rapidă a crizei epidemiologice (desigur, o variantă improbabilă) ne va arăta o Europă dornică să ia în calcul mai multă integrare sau, din contra, un continent fragmentat, traumatizat şi temător.

Conform mai multor instituţii media europene, între care website-ul Politico.eu, se pare că liderii europeni nu au găsit încă un preşedinte care să conducă şi să modereze dezbaterile, în condiţiile în care favoritul de până acum, europarlamentarul Guy Verhofstadt (fost lider al grupului ALDE şi fost premier al Belgiei) este considerat a fi prea înclinat spre soluţia federală. Într-adevăr, ideal ar fi ca lucrările să fie conduse de cineva care să ofere garanţii că şi cetăţenii care nu doresc „mai multă Europa” vor fi ascultaţi cu atenţie şi respect. Problema este că, astăzi, nu par a se profila variante la fel de atractive precum a fost, în 2002, fostul preşedinte francez Valéry Giscard d’Estaing.

Nume precum Helle Thorning-Schmidt, Enrico Letta, Dalia Grybauskaitė, Alexander Stubb (cu toţii, foşti lideri naţionali), Joschka Fischer, Emma Bonino sau Michel Barnier - citate într-un text publicat săptămâna trecută de Politico.eu - sunt respectabile, dar niciunul nu are anvergura de care se bucura Giscard. Desigur că discuţiile se poartă într-un cadru discret şi nu este exclus să fi fost luate în calcul şi alte personalităţi, iar acestea să fi declinat invitaţia, din diverse motive.

Cum nominalizarea trebuie să vină, prin consens, din partea Consiliului European, şefii de state şi guverne vor avea în vedere atât contribuţia respectivei personalităţi la integrarea europeană, cât şi prestigiul său pe plan naţional. Din păcate, se pare că lista politicienilor-seniori care să dorească şi să-şi poată asuma această sarcină nu este, astăzi, foarte generoasă, ceea ce poate reprezenta o problemă în plus pe agenda şi aşa dificilă a Conferinţei pentru Viitorul Europei. A sosit, poate, momentul ca liderii UE să caute o personalitate din afara clasei politice: există, în Vest şi în Est, oameni de cultură care reflectează asupra unităţii Europei şi care, dacă ar fi bine completaţi de politicieni şi specialişti, ar putea insufla mai multă energie civică acestui forum ce se doreşte a fi şi un exerciţiu de democraţie participativă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce sprijină o bună parte din elita intelectuală şi mulţi „formatori de opinie” USR PLUS?

Alexandru LĂZESCU

De ce sprijină o bună parte din elita intelectuală şi mulţi „formatori de opinie” USR PLUS?

Poate că etichetele ideologice nu sunt astăzi considerate importante, dar ele ar putea deveni în viitor pe măsură ce curentul progresist în ascensiune va dori să promoveze politici radicale de transformare a societăţii.

Filmuletul zilei

opinii

Universalitatea artei lui Marcel Chirnoagă

Nichita DANILOV

Universalitatea artei lui Marcel Chirnoagă

… a fost atras nu de latura angelică, ci de latura demonică a lucrurilor, încercând să scoată la lumină o parte din întunericul ce sălăşluieşte-n om. Pe domnia sa nu l-au obsedat îngerii, ci demonii, creaturile diforme ce populează zi de zi, clipă de clipă, gândurile muritorilor, insuflându-le tot felul de patimi (pofte) şi vicii.

L-am ucis pe Paco!

Dana ȚABREA

L-am ucis pe Paco!

L-am ucis pe Paco! de Joaquim Bundó este cel mai recent spectacol de microteatru de la Avangardia, dintr-o serie de minispectacole de aproximativ douăzeci de minute, concepute la graniţa dintre film şi teatru, pentru oamenii în permanentă mişcare, fără prea mult timp liber, al căror timp costă bani şi care se relaxează puţin spre deloc, în secolul 21, secolul de dincolo de secolul vitezei. Ca estetică, este propusă comedia neagră şi se glisează spre incredibil, cu mijloacele actoriceşti ale credibilului, verosimilului.

Iohannis la Radio România Actualităţi

Michael ASTNER

Iohannis la Radio România Actualităţi

La ţară, cât stau în casă (şi stau tot mai mult, că, de, vremea, ziua tot mai scurtă...), merge radioul. Invariabil pe Radio România Actualităţi. Unde în câteva rânduri deja m-a surprins următoarea formulare: La cutare oră, preşedintele Klaus Iohannis va ţine o conferinţă de presă „pe care Radio România Actualităţi intenţionează s-o transmită”...

pulspulspuls

Analiză şi sinteză: brânza politică şi prazul electoral

Analiză şi sinteză: brânza politică şi prazul electoral

Dacă tot am vorbim ieri aici de vasilici şi tiriplici, iaca ce ne-au indicat unii cetitori atenţi: una bucată poză faină scociorâtă prin cotloanele feisbuciste, de campanie, cu actualul şi viitorul deputat de Iaşi Vasile Cîtea, ex-boxer, aflat în piaţă la Bălţaţi, locul de baştină. 

Caricatura zilei

Planul Aproape Naţional de Redresare şi Rezilienţă (zic aproape fiindcă Iașul nu este inclus)

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.