Vine iarna. Cu ce bani ne încălzim?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

miercuri, 27.10.2021

Vine iarna. Cu ce bani ne încălzim?

GALERIE
plata, energie electrica
  • plata, energie electrica
- +

După o relativă perioadă de calm pe timp de pandemie, prețurile la energie au explodat anul acesta, alimentând inflația și amenințând consumatorii cu facturi insuportabile la iarnă. O analiză a Asociației Energia Inteligentă[1] arăta luna trecută că prețurile pentru consumatorul casnic au crescut cu 60% pentru gaze, 25% pentru energie electrică și 20% pentru termoficare (estimat, se va vedea mai bine la iarnă). În august și septembrie s-au atins noi recorduri pe piețele angro: pentru energia electrică, prețurile spot medii pe primele 7 luni sunt aproape duble față de cele de anul trecut, în timp ce gazele s-au scumpit de circa patru ori. Costurile electorale ale acestor evoluţii pot fi însă și mai mari: în ultimele zile asistăm la un concurs între partide care propun măsuri de protecție socială în fața creșterilor de prețuri, de la subvenționarea unei părți din factură pentru anumite categorii de consumatori casnici și până la idei de plafonare a prețurilor, scrie Otilia Nutu în contributors

Actualele scumpiri au în parte cauze obiective: prețurile au crescut cam la fel în toată Europa în ultimele săptămâni. Cauzele sunt multiple. Prețurile au crescut din cauza revenirii economiei în 2021 față de perioada de lockdown de anul trecut, ceea ce a însemnat creșterea cererii globale de LNG (mai ales în Asia), creșterea cererii de gaze în general și de energie electrică. Cel puțin la gaze, din motive tehnice, oferta are o inerție mult mai mare decât cererea. Primăvara lui 2021 a fost mai rece, ceea ce a dus la creșterea consumului de gaze, extrăgându-se din înmagazinare, depozitele fiind mult mai mici anul acesta față de anul trecut, când multe state europene își făcuseră rezerve din cauza riscului ca Ucraina să nu ajungă la o înțelegere cu Gazprom până la finele lui 2019. Mai mult, Gazprom a speculat condițiile de piață, reducându-și drastic tranzitul de gaze prin Ucraina din vară, cu intenția de a pune presiuni pe UE pentru operaționalizarea lui Nord Stream 2. Costurile emisiilor de CO2 au crescut și ele, de la 30 la peste 50 euro, dar această creștere reprezintă sub 20% din creșterea totală a prețurilor la energia electrică.

În ciuda faptului că există motive globale și regionale pentru creșterile de prețuri, pe de altă parte în România energia va deveni din ce în ce mai scumpă și din vina noastră, iar soluția nu este să plafonăm din nou prețurile. De fapt Ordonanța 114, care a reglementat din nou prețurile pentru energia electrică și gazele naturale în 2019-2020, e una din cauzele majore ale presiunilor pe preț. Consecințele directe şi nefaste ale OUG 114, care apar cu regularitate când se dau reglementări naive anti-piaţă, sunt:

În piața de gaze a devenit mai rentabil să reduci producția decât să vinzi sub cost;
S-a amânat exploatarea gazelor din Marea Neagră şi au explodat importurile de la Gazprom în anii 2019-2021;
În piața de energie electrică s-a redus și mai mult față de anii anteriori apetitul investitorilor;
Iar blocajul total la construcția centralei Romgaz de la Iernut a fost probabil rezultatul aceleiași OUG 114 (care a majorat și costurile de construcție).
Dar să explicăm cele câteva chestiuni care au ținut publicul pe jar în ultimele luni, chiar după abrogarea Ordonanței 114 și mai recent, după ce și alte state europene au anunțat măsuri de protecție a consumatorilor într-un an cu mari creșteri de prețuri.

1. Plafonare vs ajutoare

În ultimele zile, tot mai multe state europene anunță măsuri de protecție socială pentru consumatorii casnici de energie, dar și IMM-uri. Din păcate, mesajul ajunge distorsionat la publicul român, iar populiștii autohtoni profită pentru a face propuneri care de care mai fanteziste. Lucrul cel mai important de știut e că suntem cam singurii la care s-a vehiculat ideea plafonării prețurilor în sensul reglementării lor, la furnizor sau la producător.

Spania, un exemplu mult citat zilele acestea, nu ”plafonează” prețurile. Pur și simplu, ca și Franța, Italia, Grecia și alții, subvenționează consumatorii (ca ajutor financiar și/sau prin plata unei părți din factură, dar fără să se discute reglementarea prețurilor la producători sau furnizori). În unele țări ca Spania și Italia, se mai reduc și taxe ca TVA sau accize la consumatorii finali, adică statul renunță la o parte din încasările fiscal de la buget pentru a lăsa mai mulți bani la consumatori și a reduce nivelul facturilor. Nu este în niciun caz vorba de o plafonare sau reglementare a prețurilor în piață sau o întoarcere din drum a liberalizării făcute în ultimii ani. De unde bani pentru aceste măsuri de sprijin? Cele mai multe state europene supraimpozitează companiile din sectorul energiei – adică sunt companii care fac profituri mari în perioada de creștere a prețurilor, iar aceste profituri pot fi temporar supraimpozitate pentru a rezolva ceea ce se consideră a fi o criză temporară. Există însă diferențe majore între aceste state și noi: la noi, 80% din producția de energie electrică – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia, ELCEN etc. și 50% din cea de gaze e de stat – Romgaz, adică banii din eventualele profituri excesive oricum se duceau deja la stat în cea mai mare parte, supraimpozitarea nu ar scoate bani în plus la buget pentru protecția consumatorilor. În celelalte țări, producătorii nu sunt nici deținuți de stat, nici nu distribuie 90% din profituri ca dividend la buget. Apoi, noi avem deja supraimpozitare în sectorul gazelor încă din 2013, unde tot profitul care rezultă din prețuri ce depășesc nivelul reglementat din 2012 (neajustat nici măcar cu inflația) e impozitat cu 80%. De unde am mai putea supraimpozita? În alte cuvinte, singurii privați de la care am putea să mai scoatem ceva bani în plus sunt: regenerabilele noi (eolian, solar); și Petrom Brazi. Restul fie deja dă majoritatea profitului la stat, fie e supraimpozitat, ca Petrom pentru gaze. De reținut că actuala criză de prețuri e o criză a producției, a surselor de energie; în acest moment, nu furnizorii fac profituri excesive din condițiile actuale excepționale de piață, ci unii producători.

Continuarea, pe contributors

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Şcoala în pătrăţele

Ioan Alexandru TOFAN

Şcoala în pătrăţele

Nu ştim să facem ore online sau să folosim calculatorul în şcoală, altfel decât ca pe un telefon mai mare. Putem învăţa, ce-i drept, dar asta cere timp. Dar putem, între timp, să încercăm să preţuim mai mult şcoala, iar apoi, cred, învăţământul online nu ar mai fi o problemă.

Filmuletul zilei

opinii

Un veac de singurătate: Regele Mihai (I)

Florin CÎNTIC

Un veac de singurătate: Regele Mihai (I)

Într-o tăcere asurzitoare, a trecut complet neobservată aniversarea celor o sută de ani de la naşterea ultimului Suveran al României. Între timp, s-a fâsâit şi cel mai mare miracol postdecembrist - transformarea haimanalelor securiste ale anilor 90 din detractori mizerabili ai monarhiei în propagandişti excitaţi care-şi smulgeau părul din cap şi îmbăloşau catafalcul regal cu elogiile lor false, în urmă cu patru ani. Dar de asta există arhivişti: să ne ajute să nu uităm! 

Era odată...

Radu PĂRPĂUȚĂ

Era odată...

Şi iernile parcă erau mai ierni pe vremea aceea! Ori poate să mă fi prea moşnegit eu şi să văd binele numai în trecut? Nu ştiu copil să nu fi mers cu uratul sau cu colindatul, că pe atunci ne lăsau părinţii, nu se temeau că o să păţim nu ştiu ce chestii nasoale şi nu ne dădeau o sută de lei sau de euro numai să stăm cuminţi acasă; şi răsuna tot satul pe atuncea de hăăăi-hăi, de pristandaua la muzicuţă, de zornăitul salbelor cu clopoţei ale mascaţilor sau de mugetul buhaiului (oare ştiţi ce-i acela „buhai” sau vă trebuie şi pentru asta o expoziţie etnografică?), cum nu găsiţi voi pe internet oricât aţi căuta.

Cronicarul muzical şi omul de cultură Liliana Gherman

Alex VASILIU

Cronicarul muzical şi omul de cultură Liliana Gherman

Scriind în săptămânile trecute despre dirijorii Cristian Mandeal şi Ion Baciu, am selectat din comentariile concertelor orchestrei Filarmonicii ieşene, publicate de Liliana Gherman în revista „Cronica” din 1966 până în 1995. Erau analize de natură publicistică, spre înţelesul cititorului aflat pe o treaptă superioară a perceperii, a plăcerii în domeniul artei sunetelor cultivate, dornic să înţeleagă mai mult, să-şi pună în relaţie impresiile formate în sala de concert cu impresiile cronicarului. 

pulspulspuls

Iacătă cine-s în realitate oamenii lui Dragnea de pe Bahlui în gios!

Iacătă cine-s în realitate oamenii lui Dragnea de pe Bahlui în gios!

Ei bine, dragi cetitori, nu ştim dacă aţi găsit până acum timp ca să aruncaţi un ochi pe trecutul sau prezentul celor care sunt prezentaţi ca fiind oamenii lui Dragnea în târg, dar iote că noi am găsit oleacă de vreme şi, din ce-am aflat, ne-am pus deja mâinile-n cap când am văzut cam ce se prezintă pe piaţă, de către unii, ca fiind alternativa post-pandemică pentru votanţii PSD. 

Caricatura zilei

Cum să te prezinți corect la ANAF

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.