De Business

Punem punctul pe știi

Vine sau nu criza? Dezbatere incitantă ieri la Iaşi, la Romanian Business Leaders, cu specialişti de top la nivel naţional. Ce înseamnă lipsa A8 pentru Moldova, în bani?

joi, 30 noiembrie 2023, 02:50
14 MIN

Suntem în pragul unei crize economice, sunt de părere liderii din mediul de afaceri din România. Însă criza naşte oportunităţi, iar oamenii de afaceri agili au şanse nu doar să supravieţuiască, ci să ocupe poziţii de top, dacă ştiu că ia la timp cele mai potrivite măsuri. Care sunt aceste măsuri şi cum văd membrii Romanian Business Leaders (RBL) poziţia Iaşului în acest moment, din punct de vedere economic, au fost câteva dintre subiectele discutate la Conferinţa regională a RBL de la Iaşi.

Fundaţia Romanian Business Leaders a devenit o forţă în antreprenoriatul din România, susţine preşedintele organizaţiei, Marius Ştefan (FOTO JOS), care este şi CEO al companiei Autonom: „A pornit acum zece ani de la o mână de oameni care au vrut să schimbe ceva în jurul lor şi şi-au ales trei direcţii: antreprenoriat, bună guvernare şi educaţie. Şi pentru că proiectele care au apărut din emulaţia asta, din energiile puse la un loc, au început să aibă succes, din ce în ce mai mulţi antreprenori s-au alăturat. Acum suntem de aproape 500 de antreprenori şi au apărut filialele. Suntem prezenţi astăzi la conferinţa regională RBL Iaşi, unde vrem să vedem ce fel de schimbări putem aduce în jurul nostru”.

Referindu-se la membrii comunităţii Romania Business Leaders pe care i-a descris ca „antreprenori de top la nivel naţional, oameni care şi-au validat valoarea antreprenorială, dar aş spune şi umană, de-a lungul unor ani, sunt lideri de piaţă în domeniile lor de activitate, care vin aici cu mare bucurie să împărtăşească succesul lor, ce i-a dus la succes, să ne inspire şi pe noi şi să învăţăm de la cei mai buni cum să devenim cât mai mulţi cei mai buni”, Dan Berinde, liderul Filialei RBL Iaşi, a subliniat: „Nu suntem construiţi să ne plângem. Suntem construiţi să sugerăm ceea ce ar putea să ajute dezvoltarea României. A sta în aşteptare, în plângere, în bocete, nu o să ajute pe nimeni niciodată. Suntem învăţaţi să facem lucruri, să construim lucruri”

Poate aşa se explică de ce discuţiile nu au fost purtate pe note pesimiste, pe parcursul secţiunii “Finanţe şi fiscalitate. Momentul prezent şi viitor”, deşi descrierea situaţiei economice actuale a României făcută de invitaţii la dezbatere a reliefat un context economic dificil.

“Suntem într-un mediu economic provocator, ca să nu zic mai urât. Încă avem sechele pandemice, sechele într-o criză energetică, avem peste 700 de zile de război în partea estică a ţării şi ştim cu toţii cum a afectat partea de export, import, blocaje şi restul, mai nou, peste 50 de zile de conflict în zona Israel, Gaza, Palestina, economia Germaniei nu e în cea mai bună formă – Germania, care, cumva, este un partener al nostru consacrat, dar acum are aşa o uşoară perioadă de odihnă sau e obosită şi, pe lângă conflictele adunate pe care le discutam, noi mai avem un război surd, un război al inflaţiei.

Un război surd, pentru că şterge valoare din conturile persoanelor fizice şi a firmelor fără să poţi să faci nimic. Avem dezechilibre bugetare şi fiscale. 2024, imediat, într-o lună şi ceva, imediat – e an electoral. Şi nu orice fel. E ca o furtună perfectă. Avem alegeri locale, avem alegeri parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale. Cu toată povestea asta, vrem să fim optimişti pentru că şi tot mediul de afaceri şi guvernanţii vor să transmită o idee de optimist şi de bună stare. Cum facem asta?”, a lansat dezbaterea moderatorul, Cornel Scripcă, senior director Raiffeisen Bank Iaşi.

Trăim, într-adevăr, într-un mediu economic advers şi plin de incertitudini, a confirmat şi prof. univ. dr. Bogdan Căpraru, de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Iaşi: “Avem o inflaţie, aş zice, persistentă, dar este şi întreţinută. Iar aceasta ne afectează, afectează mediul de business, în special, pe latura de cost. Inflaţia afectează puterea de cumpărare. Avem rate ale dobânzilor ridicate, şi vor fi ridicate pe o perioadă mai lungă de timp, iar asta afectează finanţarea firmelor şi, în final, profitabilitatea pentru că, ştim, randamentul trebuie să fie peste aceste rate ale dobânzilor”.

Prof. univ. dr. Bogdan Căpraru – FEEA (stânga) si Vasile Asandei, director general Agenția de Dezvoltare Regionala Nord-Est (dreapta)

În acelaşi timp, au ţinut să precizeze vorbitorii, economia României a suportat suficient de bine şocurile externe, de natură financiară, de natură monetară, faţă de celelalte ţări în regiune. “Dobânzile sunt stabilizate, putem avea o predictibilitate, dar sunt la un nivel suficient de ridicat. Deci sunt foarte sus. Dacă ne uităm în sistemul bancar în sine, am avut o încetinire a creditării. Cea mai mare încetinire, undeva, spre un +1,7% – 3,5%. Avantajul a fost că segmentul de construcţie a fost pe plus,

serviciile au fost tot pe plus, dar în scădere, faţă de plusurile de perioada anterioară. Iar partea de construcţie a avut, iarăşi, o abordare divergentă. Adică, pe investiţii mari de infrastructură,

am avut un plus de 34%, dar pe partea de retenţie am avut scădere. Asta, iarăşi, pentru că nu există cererea de partea populaţiei, care nu se ne poate împrumuta sau care are acel sentiment al consumatorului de a nu se împrumuta astăzi”, a completat Cornel Scripcă, directorul Raiffeisen Bank Iaşi.

Ce e de făcut? “În primul rând, nu cheltuim, ci investim”, a spus hotărât Dragoş Roşca, CEO al Delta Asset Invest, care a continuat: „Cum văd lucrurile acum? Într-o uşoară scădere în businessul general în România. Primele semnale au venit undeva la începutul anului trecut, principal dinspre companiile multinaţionale, unde am constatat că au început să ia măsuri de restricţionare a angajărilor, unii dintre ei chiar să facă disponibilizări. După care, undeva de anul ăsta am început să vedem chiar în mediul local românesc. Noi suntem aşa un pic mai euforici, aşa am fost şi în criza precedentă, când lucrurile erau destul de clare ca semnale în 2008. Noi spuneam în începutul anului 2009 că pe noi nu ne va lovi criza. Şi ne-a lovit exact în trei luni, de ne-a rupt. Trebuie să vedem lucrurile astea, pentru că semnalele sunt în piaţă”.

“Cash-ul va deveni din ce în ce mai important pentru companii”

Iar semnalele pe care le-a enumerat specialistul în investiţii se remarcă prin faptul că “deja cash-ul în economie se mişcă din ce în ce mai greu, din ce în ce mai multe companii au dificultăţi la încasări, termenele de plate s-au lungit, statul nu mai rambursează TVA la termenele la care normal ar fi trebuit să le ramburseze, concediile medicale ştim că sunt neplătite, nerambursate la companii, de mai bine de un an, un an şi ceva. Deja s-au acumulat solduri. Asta arată că nici statul nu are resursele să-şi plătească datoriile faţă de mediul privat. Toate astea, de fapt, duc la concluzia că cash-ul va deveni din cele ce mai importante pentru companii în perioada următoare”.

Însă, mai susţine Roşca, antreprenorii care “înţeleg un pic de finanţe, au şanse mai mici să dea faliment. Uitaţi-vă cu toţii la situaţia de cash din firmă, uitaţi-vă la cum merg încasările, uitaţi-vă în ce proiecte intraţi şi încercaţi să nu intraţi în acele proiecte care nu sunt esenţiale. Puteţi să le mai amânaţi. Foarte multe companii, în ultimii cinci ani, au căutat să intre în toate oportunităţile care s-au ivit şi au acumulat bagaje, proiecte începute, aflate în diverse etape. Sfatul meu este să vă faceţi curăţenie urgent, pentru că orice resursă de cash care este drenată din firme în următoarele luni şi ani pe proiecte care nu produc rezultate imediate nu vor face decât să slăbească organismul. Încercaţi să fiţi foarte flexibili ca organizaţii”.

Angajarea de servicii externalizate, soluţie pentru momente de criză

Un alt sfat oferit de CEO-ul Delta Asset Invest către antreprenori este să apeleze la serviciile de outsourcing: “Din punctul ăsta de vedere, companiile româneşti tind să facă intern cam tot ce pot să facă intern. la maxim. Chiar citeam zilele trecute un studiu făcut pe companiile de tehnologie din Statele Unite, în care practic cei care decid că dau afară personal nu înseamnă că dau afară că n-ar avea nevoie, dar îi dau afară şi subcontractează activităţile respective cu alţii, pe principiul că dacă situaţia economică se va înrăutăţi şi mai rău, e mai uşor să negocieze un contract cu un terţ decât să renunţe la oamenii din propria organizaţie în moment de criză. Deci, folosim flexibilitatea”.

Domeniile IT, automotive, dar şi retail-ul fost domeniile care şi-au micşorat numărul de angajaţi în acest an, i-a informat în continuare Dragoş Roşca pe participanţi, după care a concluzionat, referindu-se la modul în care a fost afectată economia României în acest an: „Pe de o parte, scăderea cererii pe anumite sectoare, pe de altă parte, creşterea accelerată a automatizării care începe să-şi facă efectul în multe industrii. Şi în România, bineînţeles, aş spune că automatizarea o regăsim mai puţin, comparativ cu alte pieţe. Dar în ceea ce priveşte partea de scăderea cererii, începe să se manifeste. Pentru că unele companii româneşti depindeau de pieţe de export care astăzi nu performează sau de industrii care astăzi nu performează. Şi atunci, în situaţiile astea, indirect, suferim şi noi”.

A fost momentul în care a urmat un alt sfat: “Trebuie să vă gândiţi la ce alternative de finanţare veţi găsi pentru proiecte. Vestea bună este că în România începe să se dezvolte un ecosistem important de fonduri de equity, pe diverse segmente. Care propun nu doar finanţare, ci un parteneriat. Şi vor avea acces la aceste fonduri cei care sunt dispuşi să asculte ce au de zis partenerii”.

„Never waste a good crisis”

La rândul său, Andrei Gemeneanu, co-founder & Managing Partner Morphosis Capital, s-a referit la mentalitatea antreprenorilor pe timp de criză: “Un mindset bun în perioada actuală este ceea ce, de exemplu, noi la Morphosis numim â nu irosi niciodată o criză bună.

Din perspectiva investitorului de private equity este fundamental să găsim oportunităţi, indiferent de momentul în care ne aflăm. Deci, într-un private equity cu capital instituţional, cum suntem noi, pe nimeni nu interesează că dobânda e sus sau e jos, că inflaţia e mare sau e mică, că e stabilitate sau volatilitate, că vântul bate din stânga sau din dreapta, job-ul nostru este să găsim oportunităţi de investiţii şi să creăm randamente superioare”.

În perioada 2000 – 2022, fondurile de investiţii la nivel global au realizat un randament anual net de 13% de investiţie., a argumentat Andrei Gemeneanu, “dar fondurile de investiţii ridicate în 2009 şi 2010 au realizat un randament mediu net anual de 23%, deci cu 10 puncte procentuale peste media perioadă de 20 de ani. Acum, din perspectiva antreprenorului, cred că tot acesta e mindset-ul corect. , pentru că există o grămadă de cercetare care arată că perioadele de turbulenţă economică polarizează pieţele. Deci cumva cei care erau în mijlocul pieţei dispar şi fie merg în vârful pieţei şi devin market leader, fie merg în josul pieţei şi până la urmă devin sunt eliminaţi, ca să spun aşa. Şi e o perioadă în care companiile care au un avantaj competitiv de business, care au un model de business, care au flexibilitate, care au management, care au ambiţie, care au deschidere, să accelereze, e un moment potrivit să investească singuri sau în parteneriat, împreună cu o bancă, împreună cu un fond de investiţii, cu ce-ar fi. Dar cred că e un moment foarte bun pentru a căuta dezvoltare exact în aceste momente tulburi”.

În piaţă sunt mulţi bani europeni, s-a afirmat pe parcursul discuţiilor însă, susţine Vasile Asandei, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, “Acele miliarde sunt o realitate, dar sunt deocamdată o realitate virtuală. Pentru a transforma acei bani în proiecte de impact, cu impact şi proiecte de succes, este nevoie de foarte multă ştiinţă şi preocupare. Avem această oportunitate, şi văd că toată lumea spune că şansa în România stă în valorificarea banilor europene, dar eu am şi o temere: că nu o să reuşim să folosim aceşti bani europeni, mai întâi că s-ar putea să nu-i putem obţine pe toţi, pentru că banii europeni nu vin oricum, ci vin cu nişte reguli la pachet şi prima problemă este că nu prea acceptăm acele reguli. Şi, doi, este important ca banii europeni să fie bine folosiţi, trebuie să se regăsească în acele proiecte cu impact, cu rezultat”.

Cum s-ar putea folosi bine banii europeni? “Din păcate, vă spune un om din interiorul sistemului, sunt prea multe situaţii în care nu facem ce trebuie şi cu aceşti bani. Pentru ca toate lucrurile astea să funcţioneze, este foarte mare nevoie ca cele două lumi, lumea privată, lumea oamenilor care produc bunuri şi servicii aşa cum puneam la început, şi lumea planificării, programării, lumea celor care fac ca toate aceste mecanisme să funcţioneze să fie mai apropiate, să lucreze împreună. (…) În această perioadă de finanţare, regiunea de nord-est are, spre exemplu, un program total de 1,75 miliarde de euro pentru diverse priorităţi, dintre care cel puţin 500 de milioane se adresează direct mediului privat. (…) Finanţările europene sunt evident foarte bune şi utile. Cu condiţia să învăţăm să facem bani. Este încurajator pentru mine să văd oamenii din zona de business fac proiecte şi nu apelează la consultanţi. Dar, din păcate, există şi o altă tendinţă destul de accentuată. Consultanţii au învăţat să vâneze foarte bine orice scriem noi în ghid şi chiar am avut o experienţă de acest gen în sistem în lunile anterioare.

S-au deschis nişte apeluri la regiunea de Nord-Vest şi în cinci minute s-a depăşit deja bugetul. Pentru că toată lumea stătea cu proiectele scrise exact acolo unde trebuia să obţină puncte. Ori nu ăsta este obiectivul finanţării europene. Este un principiu care se cheamă adiţionalitate. Finanţarea nerambursabilă trebuie să vină să ajute pe cineva care oricum face un efort. Mai importante decât banii sunt ideea şi ştiinţa de a face lucrurile bine şi dorinţa de a învăţa să faci bani, nu să primeşti bani”.

Cum se fac banii şi cum se pot pierde în criză a reprezentat doar o secţiune din discuţiile din cadrul Conferinţei RBL de la Iaşi. “Am început ziua cu un panel concentrat pe educaţia formală şi mediul academic – ce rol are şi ce impact are în business, în dezvoltarea afacerilor – şi am avut un panel profesor, universitar, dar am avut şi antreprenori practicieni, şi dezbaterile au fost foarte vii despre fiecare ce ar putea face şi cum ar putea contribui la creşterea nivelului de educaţie a celor care sunt în mediul de afaceri din România”, a detaliat preşedintele RBL, Marius Ştefan. Au urmat discuţiile concentrate pe finanţare, apoi cele orientate “în viitor, în partea de dezvoltare de business”.

Dacă e să-l credem pe Marius Ştefan, preşedintele RBL, “România are un parcurs foarte clar mai departe şi doar dacă, nu ştiu, vom face erori colective majore, vom împiedica dezvoltarea şi creşterea ţării. Dacă ne uităm pur şi simplu pe cifre din PIB, România anul ăsta va face 330 de miliarde de euro. Acum zece ani cred că era undeva 160 de miliarde de euro. E mai mult decât dublu. Uitându-ne în jurul nostru, senzaţia personală este că ne plângem mai mult, dar când ne uităm în cifre, vedem aşa: economiile populaţiei au depăşit 100 de miliarde de lei, profiturile adunate ale companiilor din România anul trecut au fost la un maxim istoric. Există rezerve în companii. Companiile sunt bine pregătite pentru ce urmează mai departe. Mie mi se pare că sunt în cel mai bun moment în care a fost România vreodată. Şi atunci eu aş sugera să ne plângem mai puţin şi să continuăm în drumul ăsta”.

În ce priveşte dezvoltarea mediului de afaceri de la Iaşi, aşa cum se vede din fotoliul de preşedinte al Romanian Business Leaders, Marius Ştefan crede că “dacă vă uitaţi la ce se întâmplă în Iaşi şi în zona Moldovei acum, veţi vedea ceva absolut senzaţional. Adică ne aşteaptă nişte ani de dezvoltare foarte mare. Mă uit la aeroportul care într-o lună şi ceva va fi gata, la proiectele de autostrăzi – în sfârşit Iaşul şi Moldova vor fi conectate de Bucureşti. Şi cu toţii sperăm să trecem şi munţii în curând. Şi asta ce va însemna? Înseamnă că acele companiile care acum nu mai găsesc forţă de muncă calificată în Ardeal, sau în zona de sud a ţării, vor putea să vină aici, unde încă mai sunt oameni care îşi doresc joburi cu valoare adăugată mare în Moldova.

Pe partea de logistică am vorbit cu mai mulţi CEO de companii mari multinaţionale care spuneau . De aceea, cu toţii sperăm sau să vedem în 2 – 3 ani autostrăzile respective cum o să aducă o creştere şi o infuzie nu doar de capital, dar şi de energie şi de oameni. Şi să nu uităm şi turismul. Dacă Iaşiul va avea al doilea cel mai mare aeroport din ţară, după Otopeni, după Bucureşti, sigur pe lângă business şi români care lucrează în străinătate, sigur vor veni şi turişti curioşi să vadă ce e interesant în zona asta”. 

 

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii