Citiți aici integral „Ziarul de Sănătate” nr. 18

„Există 2 forme principale de vitamina D. Este vorba de vitamina D2 sau ergocalciferol și vitamina D3, cunoscută în studiile medicale drept colecalciferol. Aceasta din urmă este produsă în piele prin expunerea la lumina UV din razele solare, în timp ce vitamina D2 este obținută din unele surse alimentare. Găsim vitamina D în alimente precum pește gras, somon, macrou, sardine, ton, ficatul de vită și gălbenușul de ou. Și produsele lactate, sucul de portocale, laptele de migdale, de soia și cerealele conțin această vitamină”, a declarat dr. Adriana Luca, medic primar medicină de familie, care activează în cadrul Clinicii Medicale OMNIMED HEALTHCARE.

Deficitul de vitamina D responsabil de apariția unor afecțiuni grave la copii

Dr. Luca insistă asupra importanței introducerii în alimentație a produselor care conțin vitamina D, deoarece aceasta are un rol important în mineralizarea corectă a oaselor, prevenind rahitismul la copii, osteomalacia (boala oaselor moi) sau osteoporoza la adulți. Tot vitamina D este responsabilă de reducerea riscului de infecții și joacă un rol important în menținerea sănătății sistemului imunitar.

Dr. Adriana Luca spune că vitamina D contribuie de asemenea la funcționarea normală a mușchilor, inclusiv a contracției musculare. Medicul de familie a punctat faptul că există persoane care se confruntă cu un deficit de vitamina D. Acesta poate avea efecte negative asupra sănătății. La copii, vitamina D deficitară este responsabilă de rahitism, întârzieri de creștere și de dezvoltare fizică, dar și risc crescut de infecții.

Specialistul recomandă să fim atenți la simptomele comune ale deficitului de vitamina D precum oboseală și slăbiciune musculară, durerea osoasă, fracturi frecvente și vindecare lentă a rănilor, dar și chestiuni mai generale, precum probleme de dispoziție. În cazul copiilor se observă o stare de iritabilitatea, letargie, întârzierea dezvoltării, modificări osoase sau fracturi.

20 de minute de soare zilnic, cu peste 40% din piele expusă previn deficitul de vitamina D

Dr. Adriana Luca spune că populația ar trebui să cunoască factorii de risc pentru deficitul de vitamina D.

„Când vorbim de factori de risc ne referim prima dată la o expunere limitată la soare, Aproximativ 50 – 90% din vitamina D este absorbită prin piele prin intermediul luminii solare, iar restul din alimentație. Pentru a preveni deficitul este nevoie de 20 de minute de soare zilnic, cu peste 40% din piele expusă. Utilizarea constantă a protecției solare cu SPF ridicat poate reduce sinteza vitaminei D în piele. Aceasta scade și odată cu îmbătrânirea. Persoanele cu pielea închisă la culoare au mai puțină sinteză cutanată de vitamina D. Persoanele obeze au nevoie de cantități mai mari de vitamina D, deoarece aceasta este stocată în țesutul adipos și este mai puțin disponibilă pentru utilizarea în organism”, a specificat dr. Adriana Luca.

Alți factori de risc pentru deficitul acestei vitamine enumerați de specialist sunt dieta care nu include pește gras, ouă, lactate precum și administrarea anumitor medicamente. Este vorba de anticonvulsivante, glucocorticoizi, fenobarbital, nifedipina, spironolactoza, clotrimazolul, rifampicina, care pot reduce nivelurile de vitamina D în organism.

Dr. Adriana Luca spune că și anumite sindroame de malabsorbție, cum ar fi boala celiacă, sindromul intestinului scurt, bypassul gastric, boala inflamatorie intestinală sau fibroza chistică pot duce la un deficit de vitamina D.

Cum tratăm deficiența de vitamina D?

Cantitatea de vitamina D necesară pentru tratarea deficienței depinde de cât de mare este deficitul și de factorii care l-au generat. Specialiștii spun că suplimentarea inițială se face timp de 8 săptămâni cu 6.000 UI zilnic de vitamina D3, apoi o doză de întreținere de 1.000-2.000 UI.

– La adulții cu risc ridicat, care au deficit de vitamina D, se poate începe cu o doză inițială de 10.000 UI zilnic. După ce nivelul seric depășește 30ng/ml, se recomandă o doză de întreținere de 3.000 – 6.000 UI/zi.

– Copiii cu deficit de vitamina D au nevoie de 2.000 UI/zi timp de șase săptămâni, apoi un tratament de întreținere de 1.000 UI/zi.

Sugarii care sunt alăptați și copiii care consumă mai puțin de 600 ml lapte îmbogățit cu vitamina D, au nevoie de 400 UI/zi.

Care este necesarul de vitamina D la adulți și copii?

Pentru prevenirea deficitului de vitamina D, adulții sub 65 de ani care nu au o expunere eficientă la soare pe tot parcursul anului trebuie să consume zilnic între 600 – 800 UI de vitamina D3. Adulții de peste 65 de ani trebuie să consume zilnic între 800 – 1000UI de vitamina D3 pentru a preveni deficiența și pentru a reduce riscul de fracturi.

La sugarii cu vârsta între 0-12 luni, prevenția deficitului de vitamina D3 se face cu 400 UI pe zi, iar pentru copii între 1 și 18 ani se administrează 600 UI/zi, a explicat dr. Adriana Luca.

Medicul de familie a mai subliniat că surplusul de vitamina D poate avea efecte negative asupra sănătății atât la copii, cât și la adulți. Acesta este de obicei cauzat de administrarea excesivă de suplimente de vitamina D, deoarece este dificil să se obțină un surplus doar din expunerea la soare și din alimentație.

„Se poate vorbi și de intoxicație cu vitamina D la valori serice mai mari de 150ng/mL. Intoxicația este rară, dar hipervitaminoza poate apărea dacă se consumă doze excesive, în general prin suplimente alimentare”, a precizat dr. Adriana Luca.

Vitamina D solubilă sau injectabilă?

Dr. Adriana Luca spune că la ora actuală vitamina D3 este disponibilă sub formă de capsule, tablete, lichide, sprayuri, fiole pentru administrare orală sau injectabilă. Formele orale au o absorbție superioară, conform acesteia, care a menționat că vitamina D3 este liposolubilă, deci e mai bine absorbită atunci când este luată împreună cu alimente care conțin grăsimi sănătoase.

„Se recomandă administrarea vitaminei D3 injectabile în deficiențele severe, în tulburări de absorbție, la persoanele care nu pot sau nu doresc să ia suplimente orale în mod regulat. Administrarea de vitamină D3 injectabilă trebuie făcută numai sub supravegherea unui medic, care va stabili doza și frecvența injecțiilor în funcție de răspunsul individual la tratament”, a recomandat dr. Adriana Luca.

Publicitate și alte recomandări video