Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Vocea de înger

GALERIE
Alex Vasiliu
  • Alex Vasiliu
- +

Ar fi interesant de cercetat destinele unor muzicieni marcate de cel mai sensibil, mai dificil, mai înşelător, mai frumos instrument - vocea. Un instrument ce nu îţi promite întotdeauna succesul imediat, pe viaţă, chiar dacă ai talent uriaş, exersezi în fiecare zi cât este nevoie şi norocul e de partea ta în clipa/ clipele esenţiale. Un instrument prevăzut încă din faza „proiectării” cu senzorul ce dezvăluie exact configuraţia psihică, arhitectura umană a interpretului. Elena Moşuc este un caz plin de învăţăminte.

S-ar putea spune că două perioade importante din viaţa sa au trecut sub semne contradictorii. Doar bunicii i-au vegheat anii copilăriei. Duminicile începeau la biserica mănăstirii Frumoasa. Acolo s-a format rezonanţa naturală a copilului cu muzica, în general, cu melodiile de o frumuseţe reculeasă ale slujbei. De acolo s-a înălţat prima oară şi în anii ce au urmat vocea îngerească. În curtea fostului Liceu Pedagogic mi-a povestit Elena Moşuc despre anii de elevă, într-una din clasele Şcolii generale „Gheorghe Asachi” am privit-o vorbind cu copiii, cântându-le, la fel ca în anii cât a fost învăţătoare.

Dar vocea limpede, ingenuă, frumoasă avea calităţi ce trebuiau scoase la lumină. Visul Elenei Moşuc de a deveni cântăreţ profesionist a fost nutrit o vreme şi de lecţiile cu basul Gheorghe Popa. Artistul de mare prestigiu al Operei Naţionale Române din Iaşi avea calităţi vocale şi scenice native, excepţional dezvoltate în timp, dar primul public i-au fost, şi lui, elevii unei şcoli din Bucureşti, unde a predat geografia. Vocaţia de muzician s-a dovedit mai puternică, studiul detaliat şi pasionat, exerciţiile permanente de întreţinere a vocii (chiar la vârsta senectuţii, după terminarea spectacolelor, pe scena lipsită de decoruri, în faţa sălii goale a Teatrului Naţional din Iaşi), modestia ca om şi viaţa echilibrată fiind modele preluate de Elena Moşuc.

Dar calităţile, studiul, pasiunea, vocaţia unui tânăr nu sunt întodeauna observate de profesorii examinatori. Dezavantajată şi de numărul foarte mic de locuri la Conservatoarele din ţară până în 1989, Elena Moşuc nu a urmat câţiva ani, cum ar fi meritat, studiile într-un institut de învăţământ muzical superior. Norocul a adus-o, în sfârşit, pe linia succesului în 1990. Cum mi-a povestit şi în prezenţa microfonului, a camerelor de luat vederi, s-a prezentat la Concursul internaţional de la München organizat de Televiziunea Germană ARD mai mult pentru a trăi experienţa unei mari competiţii, gândul unui premiu fiind prea îndrăzneţ. Dar atunci i s-a acordat premiul I la secţiunea „canto”. Revăzând la diferite intervale de timp înregistrarea din gala câştigătorilor (dirijor a fost renumitul Colin Davis), am admirat de fiecare dată siguranţa, forţa bine stăpânită, mlădierea şi frumuseţea vocii în toate registrele, stăpânirea de sine într-un context atât de important. Imediat Elena Moşuc a fost angajată în corul Teatrului liric din Zürich, instituţie care i-a prilejuit câteva apariţii ca Regină a Nopţii din opera Flautul fermecat de Mozart. A fost rolul care i-a deschis drumul pavat cu succese. Rezist tentaţiei de a selecta dintr-un lung şir de împliniri artistice întâmplate pe toate scenele prestigioase ale Europei, în America de Nord, în Japonia, în săli renumite de recital, în studiouri de înregistrare, pentru a sublinia calităţi mai mult sau mai puţin comentate.

Elena Moşuc impresionează datorită muzicalităţii naturale, datorită fluenţei şi căldurii vocii intonând o melodie aşa cum ţi-ar destăinui, în momente confesive, amintiri şi impresii din întâmplări de zi cu zi. Harul de a cânta, cu care s-a născut, a fost şlefuit, bineînţeles, de profesorii pe care s-a învrednicit să-i asculte - trebuie subliniat meritul doamnei Adriana Severin, fostă solistă a Operei Naţionale din Iaşi. Ascultând-o pe Elena Moşuc interpretând cântece de Tiberiu Brediceanu, Achim Stoia, lieduri de George Enescu, lucrarea vocal-simfonică Stabat Mater de Giovanni Brunetti, melodii şi arii din opere de compozitori francezi, arii de Mozart (sub bagheta mult regretatului Camil Marinescu), partiturile de operă compuse de Donizetti, Verdi, Puccini - convinge, farmecă modul direct de comunicare, căldura vocii. Aceste calităţi disimulează tehnica, rigorile studiului migălos, rezultatul sonor-muzical-expresiv rămânând definitoriu. Ascultătorul cultivat apreciază, desigur, acrobaţiile vocale dacă sunt „asigurate” cu „plasa” muzicalităţii şi a tehnicii. Pentru Elena Moşuc sunetele în registrul acut şi supra-acut nu au fost niciodată argumentul orgolios al cântăreţului că poate să ajungă la înălţimile ameţitoare ale ambitusului vocal. Sigur, vocea i-a permis să ajungă acolo, dar sunetul a rămas întotdeauna curat intonaţional, cristalin, învelit în miere.

Discurile audio, dvd-urile, apariţiile în programele postului tv Mezzo sunt documente fără preţ ale unei evoluţii muzical-artistice excepţionale, evoluţie urmărită de publicul ieşean mult prea sporadic. În câteva spectacole de operă a  apărut, însă, din păcate, publicul oraşului ei natal a ascultat-o ca protagonistă numai de trei ori în trei decenii: cu prilejul concertului susţinut la Filarmonică împreună cu Orchestra Operei Naţionale dirijată de maestrul Corneliu Calistru, în timpul recitalului pe care l-am organizat la TVR Iaşi, însoţită de pianista Gabriela Lipceanu, pe parcursul concertului găzduit de Opera Naţională Română, care a cuprins cântece din folclorul portughez interpretate împreună cu Gonçalo Salgueiro şi formaţia sa. Este foarte puţin. După acel concert din 14 septembrie 2014, Elena Moşuc nu a mai fost invitată să cânte la Iaşi...

Rândurile de faţă sunt un omagiu pentru cele trei decenii de succes în activitatea scenică, o invitaţie de a-i urmări înregistrările audio-video. Toate sunt momente artistice de mare calitate.

Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri