Caută 
VOCEA STRĂZII | Rețelele sociale și copiii: ce cred ieșenii despre interdicții și tehnologie? „Stau numai cu ochii în telefon, zi și noapte. Ce e de făcut?”
3 MIN
În spațiul public se discută tot mai intens despre interzicerea totală a accesului copiilor sub 13 ani pe rețelele sociale, limitarea utilizării pentru cei cu vârste între 13 și 15 ani, dar și despre introducerea unor sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără o verificare strictă a vârstei. În acest context, i-am întrebat pe ieșeni cum cred că influențează rețelele sociale copiii și dacă astfel de măsuri ar fi binevenite.
Răspunsurile primite conturează un tablou în care îngrijorarea este dominantă, chiar dacă unii recunosc și existența unor beneficii.
În lipsa unei educații digitale solide, spun unii dintre cei chestionați, copiii pot deveni vulnerabili în fața dezinformării, a conținutului nepotrivit sau chiar a unor pericole mai grave din mediul online.
Per ansamblu, ieșenii recunosc că rețelele sociale au și un rol pozitiv, facilitează accesul rapid la informație, comunicarea și conectarea cu ceilalți. Totuși, beneficiile sunt umbrite de temerile legate de dependență, expunere prematură la conținut nepotrivit și lipsa discernământului.
„Au acces și la comportamentul altor persoane, care nu e tocmai fericit”
O ieșeancă consideră că accesul la informație este important, însă trebuie să fie însoțit de restricții clare și de un control real al conținutului la care ajung cei mici.
„Este bine să aibă acces la informație, dar oarecum restrictiv. Există o parte pozitivă și o parte negativă, impactul negativ trebuie controlat. Informația însemnă putere, ei trebuie să fie informați pentru că au nevoie de aceste informații pe parcursul vieții, dar au acces și la site-uri la care ar trebui să aibă acces după o anumită vârstă. Au acces și la comportamentul altor persoane, care nu e tocmai fericit, iar ei împrumută sau copiază, consideră că aceea e normalitate. Dacă nu există ceva coercidiv, practic pot aluneca pe o pantă descendentă”, a declarat aceasta pentru „Ziarul de Iași”.
Ideea de „pantă descendentă” este reluată, indirect, și de alți intervievați, care vorbesc despre lipsa de maturitate a copiilor în fața unui volum uriaș de informații și modele comportamentale.
Un tânăr este categoric în evaluarea sa și pune accent pe timpul excesiv petrecut în fața ecranelor. În opinia sa, rețelele sociale au ajuns să ocupe aproape în totalitate timpul liber al copiilor, în detrimentul școlii, al activităților în aer liber sau al interacțiunilor directe. Dependența de telefon este una dintre cele mai frecvente temeri exprimate și de părinți.
„Îi influențează foarte rău, pentru că stau numai cu ochii în telefon, zi și noapte. Nu mai au timp să învețe la școală sau să facă altceva. Doar asta”, a menționat ieșeanul.
O ieșeancă de peste 45 de ani subliniază că influența este puternică și, în cele mai multe cazuri, negativă, însă admite că fiecare copil reacționează diferit.
„Au influență foarte multă, într-adevăr. Cred că negativă, zic eu. Depinde și de copil foarte mult. Stau prea mult pe telefon, asta zic toți părinții, nu doar eu”, a subliniat femeia.
Un alt bărbat intervievat atrage atenția asupra unui alt aspect sensibil: capacitatea redusă a copiilor de a filtra informațiile și de a distinge între surse credibile și conținut îndoielnic.
„În rău. Au acces la informații pe care ei nu le pot percepe, nu se pot feri de rău. Un lucru bun ar fi că obțin foarte multe informații, dar nu știu să le aleagă, nu își dau seama. Cred că nici nu știu cum sp se informeze din surse sigure, iar cele mai multe informați sunt dubioase”, a spus acesta.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
