Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Vocile Europei

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Pentru ca proiectul CVE să nu eşueze în irelevanţă, toate vocile Europei, inclusiv cele care displac establishment-ului de la Bruxelles, trebuie să se poată face auzite.

Sâmbăta trecută s-a dat startul oficial al Conferinţei privind Viitorul Europei (CVE), o iniţiativă menită să pună în dialog factorii politici europeni şi naţionali cu cetăţenii Uniunii şi să exploreze căi de evoluţie şi potenţiale reforme. La două luni de la lansarea platformei digitale (futureu.europa.eu), venise momentul pentru prima întâlnire în plen, la Strasbourg. În prezenţa unor înalţi responsabili ai celor trei instituţii organizatoare (Comisia, Consiliul şi Parlamentul), sutele de cetăţeni europeni selectaţi aleator au avut o primă interacţiune cu politicienii şi ceilalţi reprezentanţi ai establishment-ului comunitar. Vor fi mai multe asemenea ocazii, chiar dacă programul s-a contractat din cauza pandemiei, şi ar fi de dorit ca printre participanţi să fie şi cât mai mulţi români. Asemenea manifestări reprezintă o bună ocazie de familiarizare cu mecanismele democraţiei deliberative, capitol la care noi nu avem cum să stăm prea bine, din motive ce ţin atât de comunism, cât şi de postcomunism.

După cum era de aşteptat, încă din prima zi au început să se adune nemulţumirile celor ce speră că efectul CVE asupra integrării europene va fi rapid şi puternic. Este bine că reprezentanţii forurilor legislative naţionale în şedinţa de plen a CVE au fost selectaţi, în principiu, dintre politicienii cu competenţe în materie de integrare europeană, dar este greu de crezut că ei vor reuşi (sau vor dori) să aducă temele dezbătute la Strasbourg în atenţia opiniei publice interne. Cu alte cuvinte, s-ar putea ca unul dintre obiectivele centrale ale CVE - construirea unei legitimităţi democratice reale pentru eventualele idei de reformă - să fie greu de atins.

Nici presa europeană nu a fost prea emoţionată de startul componentei oficiale a Conferinţei. Desigur, jurnaliştii specializaţi şi-au informat publicul despre procedurile alambicate în baza cărora funcţionează CVE, dar faptul că ea nu posedă niciun fel de autoritate decizională - ci doar o anumită influenţă asupra agendei politice viitoare a Uniunii - o face relativ neinteresantă pentru presa preocupată doar de ce se va întâmpla peste o oră sau peste o zi. Apoi, în condiţiile pesimismului larg răspândit în privinţa funcţionării democraţiei, ideea exerciţiului civic ce va implica, până la final, câteva mii de europeni (sau câteva zeci de mii, dacă luăm în calcul şi platforma digitală), nu are cum să impresioneze mass media din statele-membre.

Apoi, sesiunea de la Strasbourg nu avea cum să trezească prea mult interes în condiţiile în care, în ultima vreme, numeroşi lideri naţionali au declarat că momentul actual nu este unul favorabil schimbărilor în arhitectura UE. În mod normal, aceasta ar trebui să-i determine pe participanţi să se concentreze asupra unor chestiuni care pot fi rezolvate prin acţiunea instituţiilor, fără a fi necesară amendarea tratatelor. Dar vor exista destule solicitări ambiţioase care vor primi răspunsuri dezamăgitoare, din cauza potenţialului limitat al UE, în acest moment. Spre exemplu, în ultima vreme a fost intens discutată ideea restrângerii listei de domenii în care un stat-membru îşi poate afirma suveranitatea, blocând decizia comunitară (votul cu unanimitate în Consiliu). Există, desigur, partizani vehemenţi şi adversari la fel de vehemenţi, dar şansele să se ajungă la o schimbare de fond sunt foarte mici. Ţine de abilitatea moderatorilor, până la urmă, să stimuleze atât exprimarea cu privire la esenţa construcţiei europene, aşa cum o sugerează chiar titlul conferinţei, cât şi articularea unei liste de propuneri punctuale pe care instituţiile să şi-o asume, începând de primăvara viitoare.

În fine, dar nu în cele din urmă, aceiaşi moderatori vor trebui să dea dovadă de mult tact în chestiunea dificilă - mai puţin discutată, dar totuşi prezentă - reprezentată de conflictele de valori. Rivalităţile ideologice şi neîncrederea ce poate deriva de aici constituie unul dintre marile pericole pentru CVE. Desigur, nu forumurile ad hoc constituite în cadrul Conferinţei, ci instituţiile politice ale Uniunii vor fi cele care vor tranşa disputele de acest gen. Însă, cum bine se ştie, astăzi există o puternică înfrăţire între proiectele pro-integrare (între ele numărându-se şi cele de inspiraţie federalistă) şi agenda progresistă, de stânga (în sens larg). Din ce în ce mai mult, tema integrării este dominată de socialişti, ecologişti şi liberalii de tip Renew Europe, pentru care integrarea europeană trebuie să fie un cadru pentru schimbarea socială accelerată. Pentru ca proiectul CVE să nu eşueze în irelevanţă, toate vocile Europei, inclusiv cele care displac establishment-ului de la Bruxelles, trebuie să se poată face auzite.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri