Vocile Europei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 01.08.2021

Vocile Europei

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Pentru ca proiectul CVE să nu eşueze în irelevanţă, toate vocile Europei, inclusiv cele care displac establishment-ului de la Bruxelles, trebuie să se poată face auzite.

Sâmbăta trecută s-a dat startul oficial al Conferinţei privind Viitorul Europei (CVE), o iniţiativă menită să pună în dialog factorii politici europeni şi naţionali cu cetăţenii Uniunii şi să exploreze căi de evoluţie şi potenţiale reforme. La două luni de la lansarea platformei digitale (futureu.europa.eu), venise momentul pentru prima întâlnire în plen, la Strasbourg. În prezenţa unor înalţi responsabili ai celor trei instituţii organizatoare (Comisia, Consiliul şi Parlamentul), sutele de cetăţeni europeni selectaţi aleator au avut o primă interacţiune cu politicienii şi ceilalţi reprezentanţi ai establishment-ului comunitar. Vor fi mai multe asemenea ocazii, chiar dacă programul s-a contractat din cauza pandemiei, şi ar fi de dorit ca printre participanţi să fie şi cât mai mulţi români. Asemenea manifestări reprezintă o bună ocazie de familiarizare cu mecanismele democraţiei deliberative, capitol la care noi nu avem cum să stăm prea bine, din motive ce ţin atât de comunism, cât şi de postcomunism.

După cum era de aşteptat, încă din prima zi au început să se adune nemulţumirile celor ce speră că efectul CVE asupra integrării europene va fi rapid şi puternic. Este bine că reprezentanţii forurilor legislative naţionale în şedinţa de plen a CVE au fost selectaţi, în principiu, dintre politicienii cu competenţe în materie de integrare europeană, dar este greu de crezut că ei vor reuşi (sau vor dori) să aducă temele dezbătute la Strasbourg în atenţia opiniei publice interne. Cu alte cuvinte, s-ar putea ca unul dintre obiectivele centrale ale CVE - construirea unei legitimităţi democratice reale pentru eventualele idei de reformă - să fie greu de atins.

Nici presa europeană nu a fost prea emoţionată de startul componentei oficiale a Conferinţei. Desigur, jurnaliştii specializaţi şi-au informat publicul despre procedurile alambicate în baza cărora funcţionează CVE, dar faptul că ea nu posedă niciun fel de autoritate decizională - ci doar o anumită influenţă asupra agendei politice viitoare a Uniunii - o face relativ neinteresantă pentru presa preocupată doar de ce se va întâmpla peste o oră sau peste o zi. Apoi, în condiţiile pesimismului larg răspândit în privinţa funcţionării democraţiei, ideea exerciţiului civic ce va implica, până la final, câteva mii de europeni (sau câteva zeci de mii, dacă luăm în calcul şi platforma digitală), nu are cum să impresioneze mass media din statele-membre.

Apoi, sesiunea de la Strasbourg nu avea cum să trezească prea mult interes în condiţiile în care, în ultima vreme, numeroşi lideri naţionali au declarat că momentul actual nu este unul favorabil schimbărilor în arhitectura UE. În mod normal, aceasta ar trebui să-i determine pe participanţi să se concentreze asupra unor chestiuni care pot fi rezolvate prin acţiunea instituţiilor, fără a fi necesară amendarea tratatelor. Dar vor exista destule solicitări ambiţioase care vor primi răspunsuri dezamăgitoare, din cauza potenţialului limitat al UE, în acest moment. Spre exemplu, în ultima vreme a fost intens discutată ideea restrângerii listei de domenii în care un stat-membru îşi poate afirma suveranitatea, blocând decizia comunitară (votul cu unanimitate în Consiliu). Există, desigur, partizani vehemenţi şi adversari la fel de vehemenţi, dar şansele să se ajungă la o schimbare de fond sunt foarte mici. Ţine de abilitatea moderatorilor, până la urmă, să stimuleze atât exprimarea cu privire la esenţa construcţiei europene, aşa cum o sugerează chiar titlul conferinţei, cât şi articularea unei liste de propuneri punctuale pe care instituţiile să şi-o asume, începând de primăvara viitoare.

În fine, dar nu în cele din urmă, aceiaşi moderatori vor trebui să dea dovadă de mult tact în chestiunea dificilă - mai puţin discutată, dar totuşi prezentă - reprezentată de conflictele de valori. Rivalităţile ideologice şi neîncrederea ce poate deriva de aici constituie unul dintre marile pericole pentru CVE. Desigur, nu forumurile ad hoc constituite în cadrul Conferinţei, ci instituţiile politice ale Uniunii vor fi cele care vor tranşa disputele de acest gen. Însă, cum bine se ştie, astăzi există o puternică înfrăţire între proiectele pro-integrare (între ele numărându-se şi cele de inspiraţie federalistă) şi agenda progresistă, de stânga (în sens larg). Din ce în ce mai mult, tema integrării este dominată de socialişti, ecologişti şi liberalii de tip Renew Europe, pentru care integrarea europeană trebuie să fie un cadru pentru schimbarea socială accelerată. Pentru ca proiectul CVE să nu eşueze în irelevanţă, toate vocile Europei, inclusiv cele care displac establishment-ului de la Bruxelles, trebuie să se poată face auzite.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Berbecii care plătesc şi decid

Nicolae GRECU

Berbecii care plătesc şi decid

Pentru revigorarea sportului românesc şi a naţionalelor de fotbal , o strategie pe termen lung este posibilă. Pentru cluburi, este o utopie, unde modelul din Pipera face prozeliţi.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (5)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (5)

Sunt dator să încep acest penultim episod despre iniţierea mea în umilul meşteşug al pescuitului cu undiţa cu rectificarea unei erori din foiletonul trecut.

Creştinul şi concediul*

pr. Constantin STURZU

Creştinul şi concediul*

Pe tesaloniceni, Sfântul Apostol Pavel îi atenţiona: "rugaţi-vă neîncetat" (I Tesaloniceni 5, 17). Iar ucenicul său iubit, Timotei, primea, ca episcop, îndemnul: "stăruieşte cu timp şi fără de timp" (II Timotei 4, 2). Nu putem, aşadar, pune nici măcar o secundă între paranteze rugăciunea sau să ne autosuspendăm din statutul de creştin (sau, mai ales, de preot). A ne lua concediu nu înseamnă a nu ne mai face pravila, a dezlega postul, a sta cu burta la soare în timpul Liturghiei duminicale etc. Avem, însă, două repere în Sfintele Scripturi şi în Sfânta Tradiţie care ne lămuresc cam în ce fel se poate vorbi, totuşi, despre vacanţă în termeni creştini.

Dezvoltare şi dezvoltatori

arh. Ionel OANCEA

Dezvoltare şi dezvoltatori

În anul 1997, am fost, mai mulţi colegi din Primăria Iaşi, într-o vizită de studii administrative la Göteborg. În oraşul suedez se derula un mare şi spectaculos proiect urban pe terenul de trei sute de hectare desfăşurat în lungul canalului Gotha, vizavi de centrul istoric. 

pulspulspuls

Hopa: dom’ Tudorel a schimbat foaia când vine vorba despre el!

Redacția

Hopa: dom’ Tudorel a schimbat foaia când vine vorba despre el!

Iată, dragi studenţi şi stimabili profesori, fie că l-aţi votat, fie că nu, domn rector Tudorel a trecut la alt nivel (ca să producem şi-o rimă), când vine vorba despre sine. Concret, mai nou scrie despre el însuşi, când vine vorba, la persoana a treia. 

Caricatura zilei

Bumerang

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.