marti, 19.03.2024
Pentru ca proiectul CVE să nu eşueze în irelevanţă, toate vocile Europei, inclusiv cele care displac establishment-ului de la Bruxelles, trebuie să se poată face auzite.
Sâmbăta trecută s-a dat startul oficial al Conferinţei privind Viitorul Europei (CVE), o iniţiativă menită să pună în dialog factorii politici europeni şi naţionali cu cetăţenii Uniunii şi să exploreze căi de evoluţie şi potenţiale reforme. La două luni de la lansarea platformei digitale (futureu.europa.eu), venise momentul pentru prima întâlnire în plen, la Strasbourg. În prezenţa unor înalţi responsabili ai celor trei instituţii organizatoare (Comisia, Consiliul şi Parlamentul), sutele de cetăţeni europeni selectaţi aleator au avut o primă interacţiune cu politicienii şi ceilalţi reprezentanţi ai establishment-ului comunitar. Vor fi mai multe asemenea ocazii, chiar dacă programul s-a contractat din cauza pandemiei, şi ar fi de dorit ca printre participanţi să fie şi cât mai mulţi români. Asemenea manifestări reprezintă o bună ocazie de familiarizare cu mecanismele democraţiei deliberative, capitol la care noi nu avem cum să stăm prea bine, din motive ce ţin atât de comunism, cât şi de postcomunism.
După cum era de aşteptat, încă din prima zi au început să se adune nemulţumirile celor ce speră că efectul CVE asupra integrării europene va fi rapid şi puternic. Este bine că reprezentanţii forurilor legislative naţionale în şedinţa de plen a CVE au fost selectaţi, în principiu, dintre politicienii cu competenţe în materie de integrare europeană, dar este greu de crezut că ei vor reuşi (sau vor dori) să aducă temele dezbătute la Strasbourg în atenţia opiniei publice interne. Cu alte cuvinte, s-ar putea ca unul dintre obiectivele centrale ale CVE - construirea unei legitimităţi democratice reale pentru eventualele idei de reformă - să fie greu de atins.
Nici presa europeană nu a fost prea emoţionată de startul componentei oficiale a Conferinţei. Desigur, jurnaliştii specializaţi şi-au informat publicul despre procedurile alambicate în baza cărora funcţionează CVE, dar faptul că ea nu posedă niciun fel de autoritate decizională - ci doar o anumită influenţă asupra agendei politice viitoare a Uniunii - o face relativ neinteresantă pentru presa preocupată doar de ce se va întâmpla peste o oră sau peste o zi. Apoi, în condiţiile pesimismului larg răspândit în privinţa funcţionării democraţiei, ideea exerciţiului civic ce va implica, până la final, câteva mii de europeni (sau câteva zeci de mii, dacă luăm în calcul şi platforma digitală), nu are cum să impresioneze mass media din statele-membre.
Apoi, sesiunea de la Strasbourg nu avea cum să trezească prea mult interes în condiţiile în care, în ultima vreme, numeroşi lideri naţionali au declarat că momentul actual nu este unul favorabil schimbărilor în arhitectura UE. În mod normal, aceasta ar trebui să-i determine pe participanţi să se concentreze asupra unor chestiuni care pot fi rezolvate prin acţiunea instituţiilor, fără a fi necesară amendarea tratatelor. Dar vor exista destule solicitări ambiţioase care vor primi răspunsuri dezamăgitoare, din cauza potenţialului limitat al UE, în acest moment. Spre exemplu, în ultima vreme a fost intens discutată ideea restrângerii listei de domenii în care un stat-membru îşi poate afirma suveranitatea, blocând decizia comunitară (votul cu unanimitate în Consiliu). Există, desigur, partizani vehemenţi şi adversari la fel de vehemenţi, dar şansele să se ajungă la o schimbare de fond sunt foarte mici. Ţine de abilitatea moderatorilor, până la urmă, să stimuleze atât exprimarea cu privire la esenţa construcţiei europene, aşa cum o sugerează chiar titlul conferinţei, cât şi articularea unei liste de propuneri punctuale pe care instituţiile să şi-o asume, începând de primăvara viitoare.
În fine, dar nu în cele din urmă, aceiaşi moderatori vor trebui să dea dovadă de mult tact în chestiunea dificilă - mai puţin discutată, dar totuşi prezentă - reprezentată de conflictele de valori. Rivalităţile ideologice şi neîncrederea ce poate deriva de aici constituie unul dintre marile pericole pentru CVE. Desigur, nu forumurile ad hoc constituite în cadrul Conferinţei, ci instituţiile politice ale Uniunii vor fi cele care vor tranşa disputele de acest gen. Însă, cum bine se ştie, astăzi există o puternică înfrăţire între proiectele pro-integrare (între ele numărându-se şi cele de inspiraţie federalistă) şi agenda progresistă, de stânga (în sens larg). Din ce în ce mai mult, tema integrării este dominată de socialişti, ecologişti şi liberalii de tip Renew Europe, pentru care integrarea europeană trebuie să fie un cadru pentru schimbarea socială accelerată. Pentru ca proiectul CVE să nu eşueze în irelevanţă, toate vocile Europei, inclusiv cele care displac establishment-ului de la Bruxelles, trebuie să se poată face auzite.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |