Voi ați observat agitația asta suplimentară pe rețelele de la Iași?

De-un par egzamplu, ce am mai observat pe rostogolul Feisbuccist ieșean în ultimele zile. Una din chestiunile făinuțe este că s-au înmulțit în ultimele zile postările candidatului independent la deputăție ieșeană Lucică Burlea, dom’ doftor fost șef la Institutul Socola, fiul răposatului tată cunoscut doftor dar și fost senator liberal, dacă ați uitat, fie-i țărâna ușoară!

Una peste alta, ce să spunem: postări faine, ca de altfel cum sunt cam toate postările lui dom’ doftor, deci iese pe plus măcar cu asta. Ba chiar s-ar zice că tot pe plus ar ieși și dacă iese dipotat independent, chiar dacă, din ce-am văzut, Mihăiță i-a suflat oleacă de având în pupa în campanie, dar așa, mai discret.

Dar, în fine, nu asta voiam să remarcăm, ci faptul că, iote, încurajat de succesul pe rețele al lui Călin, dom’ doftor încearcă și el marea cu degetul pe rețelele ieșene, sponsorizând peste medie. Deci, dacă tot cheltuie banul pe asta, ce să zicem altceva decât Slava Ucraini, Burlea!

Întâmplare tare interesantă de la un stabiliment mănăstiresc din zonă

Și încă una de uichend, dacă tot e și o așa mare sărbătoare ortodoxă astăzi. O poveste cu politichie în coadă, tot din lumea sutanelor, petrecută nu demult.

S-a întâmplat la Mănăstirea de la Dorna Arini a Tomitanului rusofil, acoperământ aflat în zona de jurisdicție a Mitropoliei de la Iași, dar ridicat fără acordul acesteia pe vremea când aici era boss actualul PF Daniel. Care s-a și luptat cu multă tenacitate pentru a-l scoate pe rusofil de acolo, dar, Daniel plecând de aici, și pentru că succesorul Teo fan fan nemaicontinuând lupta, omul a rămas acolo cu stabilimentul neîntinat.

Ei bine, acuma ceva vreme, mai mulți ieșeni au participat acolo la un soi de școală teologică cu post pe bază de apă. Când s-a adunat lumea la școală la final, hop, apare să conferențieze rusofilul Puric. Unii au șușotit, dar, până la urmă, și-au zis că asta e: zic data viitoare pas.

Apoi, nici bine nu termină acesta de gavarit, că apare la vorbitor, surpriză, și Călin Georgescu. Neștiindu-l lumea pe atunci, s-a trecut cu vederea, evident. Acuma, iubiți drept-credincioși, și Înalte Prea Sfințite, în lumina noilor evoluții politice, nici nu mai știm ce să credem de toate astea…

Așa că întrebăm iar: au oare toate astea vreo legătură cu faptul că de la înaltele fețe bisericește ieșene nu s-a auzit până acuma vreo vorbuliță de condamnare a agresiunii ruse în Ucraina? Sau mai degrabă are legătură cu recenta eclipsă inelară de soare?

Voi pe cine credeți?

„Numele meu, Ciolacu, înseamnă ciung. E aromân, tatăl meu e din Oltenia”. Dacă oltenii or fi crezut boroboața asta a lui Ciolacu, noi ca moldoveni, puși odată la colț de Ciolacu, parcă mai degrabă i-am crede pe ardeleni în chestiune. Care, știind mai multă ungurește ca noi, iacătă ce-au descoperit pe Google Translate!

**** PONT ****

Materialele de mai sus sunt o parodiere umoristică a realităţilor ieşene şi naţionale, realităţi care sunt tratate la modul cel mai serios în articolele de news ale ediţiei noastre. Orice asemănare cu oameni şi fapte din viaţa reală poate fi, aşadar, pur întâmplătoare.

Publicitate și alte recomandări video