vineri, 29.03.2024
Conform Legii Educaţiei, elevii de clasa a VII-a ar trebui să fie evaluaţi printr-un „portofoliu educaţional” care ar conţine 5 examene. În 8 ani şi jumătate, de la intrarea în vigoare a legii, nu au fost stabilite şi metodologiile de admitere. Profesorii ieşeni sunt de părere că nu se va putea aplica legea în această formă. „Fiindcă este o modificare care vizează şi tipul de admitere în liceu, consider că trebuia precedată de anumite măsuri, în paralel cu schimbarea planului cadru şi al manualelor”, ne-a spus Elvira Rotundu, director al Colegiului „Costache Negruzzi”. „Ca profesorii să îi pregătească bine pe elevi va fi nevoie de o programă clară, de modele, de teste”, arată Mihaela Gotcu, director al Colegiului „Emil Racoviţă”. Deputata Camelia Gavrilă, propusă să preia portofoliul Educaţiei, ne-a declarat că se lucrează la amânarea intrării în vigoare a articolului 76 din lege. „Vom rămâne pe această lege o perioadă de timp, dar dacă vom avea o lege nouă, totul se va lua de la zero şi vom vedea cât se va prelua faţă de cea din momentul de faţă. Este un traseu legislativ cu un orizont temporal de doi-trei ani până când se vor clarifica lucrurile“, a arătat Camelia Gavrilă.
„Generaţia de sacrificiu” din învăţământul preuniversitar din România se apropie de momentul unei examinări pe care Legea Educaţiei Naţionale o prevede încă din 2011, dar care a reuşit să îi ia prin surprindere pe legiuitori, care nu au stabilit o programă, un curriculum, care să îi pregătească atât pe elevi, cât şi pe profesori pentru schimbări. Elevii care intră anul acesta în clasa a VII-a nu ştiu cum vor da anul viitor Evaluarea Naţională fiindcă Legea Educaţiei Naţionale nr 1./2011 a prevăzut o serie de modificări ce urmează să intre în vigoare din anul şcolar 2020-2021, dar pentru care trebuiau luate măsuri încă din urmă cu trei ani.
Practic, dispare Evaluarea Naţională care se dă astăzi la română şi matematică şi apare conceptul de portofoliu educaţional. Acesta va cuprinde rezultatele de la cinci probe: cea scrisă la limba şi literatura română, care exista şi până acum, o nouă probă scrisă transdisciplinară la matematică şi la ştiinţe, o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională, o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului. Acestea sunt prevăzute de articolul 76 din lege, unul dintre puţinele care a supravieţuit în forma sa originală, neamendat, legea prevăzând şi introducerea acestei examinări din anul şcolar 2020-2021.
Problema cu portofoliul educaţional nu se rezumă însă la cele cinci noi examene, ci vorbeşte şi despre corelarea cu admiterea de la liceu: la acele unităţi de învăţământ unde există competiţie pentru locuri, portofoliul educaţional va consta în proporţie de 70%, iar 30% va consta admiterea dată de acel liceu, care are mână liberă în organizarea acestui procedeu. Totul pentru că în 8 ani şi jumătate, de la intrarea în vigoare a legii, nu au fost stabilite şi metodologiile aferente acesteia, iar elevii, profesorii şi părinţii sunt confuzi şi îngrijoraţi.
Părinţii nu ştiu ce să facă
Generaţia celor care au intrat anul acesta în clasa a VII-a şi au început deci în 2017 învăţământul gimnazial sunt consideraţi a fi „de sacrificiu” nu doar din cauza acestei examinări necunoscute din anul următor şcolar. Aceştia sunt primii care au intrat în clasa 0, care nu au avut niciodată manualele la timp la începutul anului şcolar fiindcă se făceau manuale speciale pentru ei, iar părinţii se plâng de faptul că cei care sunt la clase de engleză intensiv spre exemplu, ajung să facă 33 de ore pe săptămână, adică sunt trei zile în care au şapte ore pe zi.
Părinţii contactaţi de „Ziarul de Iaşi” spun că au copiii mereu obosiţi şi trăiesc, mai mult ei decât copiii, într-o stare de permanentă incertitudine, fără a şti ce se întâmplă de la un an la altul.
„Niciodată nu au avut manuale, a trebuit să cumpărăm tot felul de auxiliare la început de an pentru că nu aveau de pe ce învăţa. La clasa a şaptea au trei zile cu şapte ore pe zi şi două zile cu şase ore. S-a introdus acum limba latină, dar nu ştim dacă o vor face şi de anul viitor. În afară de faptul că sunt şi materii noi, toată programa e schimbată, sunt lucruri care se studiază în avans şi la matematică, şi la limba română, iar cu examenul dintr-a VIII-a ce va fi?”, a declarat Oana M., care are un băiat intrat anul acesta în clasa a VII-a.
Aceasta a declarat că această incertitudine o face să se simtă frustrată atât pe ea, cât şi pe alţi părinţi, fiindcă acel portofoliu educaţional pentru care nu există nicio explicaţie metodologică spune că trebuie să conţină, pe lângă cele cinci examene, şi media claselor 5-8, şi rezultatele la evaluarea națională de la sfârșitul clasei a VIII-a, iar toate acestea sunt doar 70% din notă.
„Eu nu cred că este cineva la minister acum care e dispus să se pună în locul unui copil de 14 ani. Un examen transcurricular ar presupune şi o predare la fel, dar îţi pui întrebarea - ce profesor ştie să evalueze o astfel de examinare? Eu nu cred că la examenul matematică-ştiinţe sunt profesori apţi, acum, să corecteze. Ar trebui să fie de matematică, de ştiinţe, de chimie, de fizică sau de biologie? Unde este obiectivitatea aici? Cum se va desfăşura acesta examen, când vom fi informaţi? Vreau să ştiu ce ar trebui să facem, ce să le cerem profesorilor la clasă să ne pregătească copiii, sau trebuie să mă duc să fac meditaţii la şapte materii?”, a mai punctat Oana M.
„Nu există şanse de implementare”
„Ziarul de Iaşi” a încercat să obţină unele răspunsuri oficiale cu privire la ce se va întâmplat concret cu aceşti copii: se va modifica pe ultima sută de metri curricula, se va modifica legislaţia, iar dacă măsura va fi amânată, până când va fi acest lucru? Cum la momentul realizării acestui articol Ministerul Educaţiei Naţionale nu mai are ministru, nici măcar interimar, am discutat cu o serie de profesionişti în sistem şi de legiuitori.
Elvira Rotundu, director al Colegiului „Costache Negruzzi” din Iaşi, vede beneficiile unei astfel de evaluări mai complexe, care ne-ar alinia şi cu testele PISA efectuate la nivel european şi mondial, dar că nu a fost implementată corespunzător fiindcă nu sunt pregătiţi nici profesorii şi nici elevii pentru ea.
„Fiindcă este o modificare care vizează şi tipul de admitere în liceu consider că trebuia precedată de anumite măsuri, în paralel cu schimbarea planului cadru şi al manualelor. Mă refer la anumite programe de formare a profesorilor, la elaborarea şi lansarea unor modele de teste, eventual la pilotarea noului test de evaluare. Este o idee bună, dar părerea mea este că pentru a o introduce era nevoie de o perioadă în care şi profesorii şi elevii să se poate acomoda“.
Şi Mihaela Gotcu, director al Colegiului „Emil Racoviţă” din Iaşi, punctează acelaşi aspect: şcolile şi profesorii sunt într-o stare de confuzie pentru că nu există o metodologie care să explice aceste reglementări. Evaluarea Naţională anul viitor va rămâne în aceleaşi linii, explică directorul, fiind modificate doar unele chestiuni de rezolvare a contestaţiilor.
„Probleme intervin la proba de transdisciplinaritate, la matematică şi ştiinţe. Aceşti elevi au mai susţinut evaluarea în clasa a VI-a care a vizat această transdisciplinaritate, dar depinde foarte mult şi de felul în care sunt formulate subiectele. Ca profesorii să îi pregătească bine pe elevi va fi nevoie de o programă clară, de modele, de teste, de itemi; este destul de greu de spus cât de uşor sau de greu va fi să abordezi aceste subiecte atâta timp cât nu există o programă clară”, a punctat Mihaela Gotcu.
Derogare, amânare, altă lege a educaţiei
În ceea ce priveşte discuţiile la nivelul ministerului, Laviniu Lăcustă, preşedintele sindicatului USLIP Iaşi, spune că nu au fost chemate sindicatele nicio clipă la dezbateri pe o nouă metodologie care să privească aceste modificări ale Evaluării naţionale.
„Este o situaţie fără precedent în ultimii 80 de ani, să nu fie nimeni la Ministerul Educaţiei cu drept de semnătură. Ştiu că legea prevede schimbări pentru cei care sunt în clasa şaptea care nu vor putea fi puse în practică, nu există această perspectivă transcurriculară, profesorii nu pot evalua ceva ce nu s-a făcut la şcoală. Dar la cum e legislaţia în România, unde doar la partea cu alocarea de 6% din PIB pentru educaţie se face derogare din 2014, într-un an se mai poate schimba de nenumărate ori“, a subliniat Laviniu Lăcustă.
Soluţia derogării este anunţată şi de Camelia Gavrilă, următorul nume anunţat de Viorica Dăncilă pentru a prelua portofoliul Educaţiei. Aceasta a precizat că există un grup de lucru în Parlament în momentul de faţă care să impună o prorogare, dar că se caută şi soluţii pe termen mediu, pentru elevii care vin din spate. Camelia Gavrilă a lăsat să se înţeleagă şi faptul că există în lucru momentan o nouă versiune a legii educaţiei care să schimbe complet aceste prevederi cu privire la Evaluarea Naţională.
„Avem un grup care analizează această variantă de prorogare, ca să fim în termenii legii şi ca să îi liniştim pe toţi părinţii. În prima etapă va fi această prorogare, ca să intrăm în cadrul legislativ, apoi intervin unele anticipări. Vom rămâne pe această lege o perioadă de timp, dar dacă vom avea o lege nouă, totul se va lua de la zero şi vom vedea cât se va prelua faţă de cea din momentul de faţă. Este un traseu legislativ cu un orizont temporal de doi-trei ani până când se vor clarifica lucrurile“, a arătat Camelia Gavrilă.
Ea a spus că trebuie fondate nuclee transcurriculare, să se înceapă, pe capitole, să se lucreze în clasă pe astfel de domenii, în echipe complet, de matematică şi fizică, spre exemplu, dar a confirmat faptul că este nevoie de o schimbare care să vizeze un întreg ciclu de studiu.
„Trebuie să pornească de la clasa a V-a. Pentru că dacă ar trebui să imaginez acum o anume probă scrisă pentru matematică şi ştiinţe, poate s-ar putea, dar o probă la competenţe civice ar fi îngrijorătoare şi se ridică problema obiectivităţii evaluării“, a completat Camelia Gavrilă.
Cuvinte cheie: + evaluarea națională, examen, portofoliu
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |