Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Vorbind în şoaptă…

GALERIE
Alexandru-Calinescu
  • Alexandru-Calinescu
- +

"Viaţa mea e un roman", este clişeul cu care adesea naivii - sau orgolioşii - se amăgesc cu gândul că au trăit lucruri extraordinare. În cartea lui Orlando Figes sunt sute, mii de romane posibile. Istoricul britanic izbuteşte să redea, prin mărturii de o simplitate răvăşitoare, dimensiunile unui dezastru istoric.

Vorbind în şoaptă. Viaţa privată în Rusia lui Stalin (traducere de Justina Bandol şi Mihaela Negrilă) este a cincia carte a lui Orlando Figes pe care o publică editura Polirom, patru dintre ele apărând în colecţia Historia coordonată de Mihai-Răzvan Ungureanu. E remarcabilă această consecvenţă în a oferi cititorilor români cărţile istoricului britanic (născut în 1959) care şi-a câştigat notorietatea printr-un demers pe care unii l-au numit "istorie narativă", dar care e cunoscut mai curând ca "istorie orală". Vorbind în şoaptă este o lucrare impresionantă atât prin amploarea documentaţiei, cât şi prin capacitatea de sinteză, autorul propunând o privire panoramică asupra Rusiei sovietice, cu precădere - aşa cum titlul o arată - asupra epocii staliniste. Figes a adunat mii de mărturii, mii de documente - arhive publice şi private, jurnale intime, corespondenţă, fotografii etc., a urmărit destinele câtorva personaje - cum ar fi scriitorul Konstantin Simonov - şi ale câtorva familii, dar întâlnim în carte un număr incalculabil de personaje şi de poveşti de viaţă zguduitoare. Inutil să spun că istoricul a întâmpinat multe greutăţi şi că rezultatul muncii sale nu a fost deloc pe placul regimului lui Putin. Mi se pare de asemenea important să notez că Orlando Filges nu-şi face iluzii în ce priveşte societatea sovietică şi că analizele sale confirmă judecăţile celor mai reputaţi istorici ai comunismului. Rareori câte o afirmaţie ridică semne de întrebare, ca atunci când spune că foametea cumplită din 1932 n-ar fi fost provocată deliberat de Stalin şi ai săi: or, chiar precizările pe care le face autorul arată caracterul ei premeditat.

Desigur, această carte masivă (aproape 600 de pagini) trebuie citită pe îndelete. E imposibil să nu te laşi prins de vârtejul acelor poveşti care, cel mai adesea pe un ton neutru, înregistrează drame răscolitoare. Titlul cărţii trimite la atmosfera de suspiciune generalizată care caracterizează societatea comunistă, cu atât mai mult regimul de teroare instaurat de Stalin. Oamenii se tem de colegii de serviciu, de vecini, de rude. Cum să nu te temi când un copil de 15 ani (trist-celebrul Pavlik Morozov) îşi denunţă tatăl că e chiabur şi duşman al poporului după care copilul e declarat erou şi recomandat drept model absolut? Descendenţii unor familii nobiliare ori burgheze sau cu rude apropiate condamnate politic îşi ascund originea în faţa soţiei, soţului ori copiilor. Teroarea stalinistă a făcut milioane de morţi, dar alte zeci de milioane de existenţe au fost mutilate, cu urmări care se văd până astăzi. Să luăm exemplul apartamentelor "la comun". Consecinţă a urbanizării accelerate, în marile oraşe - în Moscova îndeosebi - apartamentele "burghezilor" sunt confiscate şi în ele sunt înghesuite mai multe familii, ajungându-se la cifre halucinante în ce priveşte numărul persoanelor obligate să trăiască împreună, să împartă baia, closetul, bucătăria, şi care nu o dată îşi "protejau" intimitatea punând în dreptul patului, în chip de paravan, un cearceaf. Sistemul comunist a generat o adevărată obsesie a "spaţiului locativ", pe care am cunoscut-o şi noi, românii. Se trăia în promiscuitate şi în acelaşi timp se trăia cu frica permanentă că puteai fi denunţat de către colocatari. Apartamentele "la comun" au fost, aşadar, şi unul dintre mijloacele prin care puterea controla populaţia. Atitudinea regimului faţă de căsătorie şi faţă de familie a variat de-a lungul anilor. O vreme căsătoria a fost socotită un fel de "moft" burghez, ulterior ea a devenit o instituţie ascultând de regulile rigide ale moralei proletare. Viaţa privată însăşi trebuia subordonată idealurilor partidului.

Mărturii teribile a adunat Figes despre colectivizare, despre înfiinţarea colhozurilor şi despre persecuţiile sălbatice la care au fost supuşi "culacii" ("chiaburii", adică ţăranii mai înstăriţi). Lagărele de muncă ce formează Gulagul (ştiaţi că la Akmolinsk exista un Lagăr de Muncă pentru Soţiile Trădătorilor de Patrie?) apar în toată atrocitatea lor, dar vedem că ele sunt şi laboratoare de "reeducare", deci de formare a "omului nou" (ca să nu mai vorbim de contribuţia lor majoră la economia ţării). Tot sistemul sovietic este de altfel un uriaş, un monstruos mecanism de supunere şi de transformare a individului. Se începe cu vârsta cea mai fragedă, cu pionerii, se continuă cu comsomoliştii după care orice promovare în ierarhia socială e condiţionată de obedienţa oarbă faţă de regim. E uluitor să constaţi cât de mândri sunt copiii când primesc cravata roşie de pionier, cât de fanatici pot deveni adolescenţii înregimentaţi în Comsomol, cât de simplu era pentru unii (nu puţini) să-şi denunţe aproapele sau să-şi tortureze victimele. Iar când moare Stalin, e mare jale în toată Uniunea Sovietică (exceptându-i pe deţinuţii din Gulag), îl plâng - incredibil! - chiar victimele lui, oameni care fuseseră condamnaţi sau care aveau rude apropiate trimise în faţa plutonului de execuţie.

"Viaţa mea e un roman", este clişeul cu care adesea naivii - sau orgolioşii - se amăgesc cu gândul că au trăit lucruri extraordinare. În cartea lui Orlando Figes sunt sute, mii de romane posibile. Istoricul britanic izbuteşte să redea, prin mărturii de o simplitate răvăşitoare, dimensiunile unui dezastru istoric.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri