anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Voturi, summituri şi o execuţie

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Temele internaţionale şi europene au fost aproape absente din dezbaterea electorală, dacă putem folosi acest termen pentru ceea ce s-a întâmplat până acum, în campanie.

Săptămâna încheiată ieri a fost extrem de densă, mai ales pe fondul concentrării asupra competiţiei prezidenţiale interne şi a scandalurilor ce par s-o însoţească. Totuşi, ar fi indicat să trecem în revistă, pe scurt, câteva evenimente internaţionale semnificative.

Ucrainenii au votat, ieri, pentru constituirea unui nou legislativ. Dată fiind situaţia din cele două provincii estice afectate de mişcările secesioniste, acest scrutin se desfăşoară în condiţii anormale (nu mai trebuie să amintim, aici, anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia). Totuşi, el ar putea contribui la stabilizarea situaţiei politice, cu condiţia ca procesul electoral - acolo unde el se poate desfăşura - să fie unul rezonabil de corect. Blocul preşedintelui Petro Poroşenko se va clasa, probabil, pe primul loc, însă Ucraina are nevoie şi de o opoziţie loială, democratică. Ideal ar fi ca votul să marcheze o respingere a facţiunilor ultranaţionaliste, ale căror programe şi mesaje periclitează tranziţia democratică.

Ziua de ieri a fost una electorală şi în America de Sud. În Brazilia - o ţară tot mai importantă în economia şi în politica mondială - turul secund al prezidenţialelor ar trebui să reflecte echilibrul între preşedintele Dilma Rousseff, candidata stângii, şi adversarul ei de dreapta, Aecio Neves. Alegătorii au fost chemaţi să facă o alegere clară din punct de vedere ideologic, însă n-ar fi deloc exclus ca învingătorul să se orienteze mai degrabă către politici moderate, centriste - cu plusurile şi minusurile lor. Tot duminică era programat primul tur al prezidenţialelor în Uruguay, în joc fiind moştenirea lăsată de José Mujica, fostul rebel şi deţinut politic stângist transformat într-un preşedinte respectabil. În mod normal, votul ar trebui să deschidă calea unui „balotaj” între continuatorul lui Mujica şi un exponent al dreptei. Important, în ambele cazuri, este faptul că procesul democratic rezistă şi se dezvoltă, în ciuda tentaţiilor populiste venite din alte zone ale Americii Latine.

Ideal ar fi ca alegerile legislative de duminică să marcheze un nou pas înainte şi pentru Tunisia, singura ţară arabă ce pare să se îndrepte către o democraţie reală, după valul revoluţionar de acum trei-patru ani. Dacă angajamentele politice preelectorale vor fi respectate, formaţiunea moderat-islamistă Ennahda - favorita sondajelor - va continua să guverneze într-o formulă de largă coaliţie. Până acum, societatea a rezistat bine în faţa tentaţiilor extremiste de orice fel, iar votul de duminică şi prezidenţialele din 23 noiembrie ar urma să încheie primul capitol al tranziţiei instituţionale către democraţie.

Din păcate, săptămâna trecută ne-a adus şi o veste extrem de tristă, venită tot din lumea musulmană. Autorităţile iraniene au pus în aplicare sentinţa de condamnare la moarte în cazul lui Reyhaneh Jabbari, tânăra acuzată de uciderea unui bărbat care - a susţinut apărarea - încerca să o violeze. Respectul faţă de alte culturi şi tradiţii nu trebuie să ne împiedice să constatăm că pedeapsa cu moartea este o practică respingătoare din punct de vedere moral. În cazul Iranului (ţara ce execută anual cei mai mulţi condamnaţi, după China) şi al altor ţări musulmane, problema este agravată de inexistenţa statului de drept şi de înrădăcinarea unor practici discriminatorii la adresa femeilor sau a minorităţilor.

Revenind în Europa, trebuie salutată încheierea procesului de învestire a noii Comisii, în urma votului favorabil din Parlamentul European. Echipa lui Jean-Claude Juncker şi noul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, preiau o moştenire dificilă, pe fondul revenirii temerilor privind viitorul economiei zonei euro. Nici solidaritatea europeană nu atinge cote satisfăcătoare, aşa cum a demonstrat-o şi Consiliul European de săptămâna trecută, în ciuda acordului pe tema combaterii schimbării climatice. În altă ordine de idei, România poate fi mulţumită de modul în care este reprezentată în noile structuri de conducere ale UE, mai ales de faptul că propunerea sa de comisar nu a suscitat prea multe dubii sau comentarii nefavorabile.

Însă, până la urmă, va conta foarte mult şi reprezentarea în Consiliul European, iar în privinţa ei vom decide, cu toţii, pe 2 şi 16 noiembrie. Temele internaţionale şi europene au fost aproape absente din dezbatere, dacă putem folosi acest termen pentru ceea ce s-a întâmplat până acum, în campanie. Poate că o parte din teren va fi recuperat în timpul duelului dintre cele două tururi, dar, din păcate, nu există prea multe motive de optimism.

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.